Miercuri, 2 octombrie , Julius Meinl a tapetat un tren al Metroului din Bucuresti cu peste 260.000 de post-it-uri cu versuri. Sustinuta intr-un metrou in miscare, conferinta de presa ce a marcat inedita initiativa i-a adunat in acelasi vagon pe scriitorul Emil Brumaru, Adi Despot (Vita de Vie) si Deliric.

Te trezesti, te speli, te imbraci, mananci si pleci la serviciu sau la scoala ori facultate. Pana acum, nimic obisnuit intr-o alta dimineata banala. Cobori la Metrou si astepti trenul. Cand ajunge, intri in vagon si realizezi brusc ca ceva e schimbat. E ceva ce reuseste sa rupa rutina-n doua: Metroul in care te afli e plin de post-it-uri cu versuri.

Ce tocmai v-am povestit s-a putut intampla oricarui bucurestean miercuri si joi, cand unul dintre trenurile de la Metrou a fost transformat intr-o lucrare poetica gigant. Proiectul le apartine celor de la Julius Meinl si reprezinta un gest menit sa transforme o zi de munca gri si aglomerata, intr-un mai frumoasa.

Poezia n-a murit. Ea are noi forme și continuă să facă lumea mai frumoasă. Trebuie doar să ne oprim o secundă și să ne dăm seama de asta. Gestul Julius Meinl din metroul bucureștean se vrea un manifest al poeziei și poeților către marea masă. Suntem aici, suntem actuali, vă dorim atenția. Și mai mult ca sigur că viața dvs va fi mai frumoasă. Măcar pentru câteva secunde – Radu Pilat, Managing Partner al agenției de Community Marketing Heist Industries.

Prezenti la conferinta de presa a celor de la Julius Meinl, sustinuta in timp ce metroul numit poezie parcurgea distanta dintre Universitate si Pipera, Emil Brumaru, Adrian Despot si Deliric au vorbit despre ce mai inseamna poezia in vremurile noastre si au raspuns unor intrebari ce duceau, sub o forma sau alta, la o singura tema: mai tine poezia ritmul cu noua generatie? Daca ar fi sa socotim versurile din muzica drept poezie, poate ca da, spune Deliric.

În România, poezie se scrie mai mult decât roman. În fiecare an, sunt publicate peste 20 de volume de poezie și plachete de debut. Dintre toți poeții români, aproximativ 20% au sub 25 de ani. În același timp, Uniunea Scriitorilor din România numără în jur de 800 de poeți, dintre care aproximativ 300 sunt în București. Prin urmare, poezia este, de fapt, mai prezentă decât oricând în viața secolului 21 – și în viața tinerei generații. Doar că, de data aceasta, poezia se ascunde sub diferite forme, până ajunge să se numească altfel și să nu mai fie recunoscută ca atare: muzică, graffiti, artă urbană și, în final, chiar stil de viață.

Poeții noştri foarte tineri, liceeni, scriu despre temele universale: dragoste, fiinţă, stele… şi lucrează cu simboluri. Poeții tineri sunt mai rebeli și mai slobozi la lexic, cu sex, sânge, cinism afișat, droguri. Ei sunt cei mai apropiați de temele lumii de azi. Apoi, la maturitate, fiecare poet bun își dezvoltă un imaginar propriu, în care totul este filtrat prin câte o obsesie fondatoare. Gândiţi-vă, de pildă, la Brumaru. – criticul literar Daniel Cristea-Enache.

Va invitam sa aruncati o privire peste fotografiile pe care le-am realizat miercuri, la Metrou.

 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

•