Skip to content

Lisabona sau tramvaiele stiu de ce

  • envelope icon

Lisabona este genul ala de loc in care visezi, daca devii bogat peste noapte si totusi nu vrei sa pleci din Europa, sa te retragi pentru a trai in tihna si huzur. Stii instinctiv ca intr-un loc mereu insorit, asezat langa mare si inconjurat de siesta, unde palmierii, si cafelele cu lapte, galao, sunt delicioase ca nicaieri in alta parte si sunt servite in pahare de apa incapatoare, n-are cum sa fie rau. Cand te gandesti la Lisabona parca si incepi sa auzi acorduri duioase de fado si patima orasului asta preocupat sa traiasca bine si cu mult suflet te cheama ca un cantec urban de sirena. Dar sa vedem ce ofera Lisabona atunci cand te apropii suficient incat sa-i dibuiesti secretele.

Primul loc in care pui piciorul in Lisabona trebuie sa fie spectaculos, astfel incat Alfama este alegerea buna. Se viziteaza la orice ora, dar de dragul unei plimbari prelungite, un moment bun este mai ales cel cand apune soarele. Cartierul cu stradute inguste si cu cotituri neasteptate te atrage inauntru irezistibil si, pe masura ce se lasa seara, portughezii incep sa-si cante durerea asta ce nu li se potoleste niciodata; de prin unghere incepe sa se auda fado. Astazi locuiesc aici pescari, si daca ajungi dimineata, poti da peste pitoreasca priveliste a nevestelor ce vand peste proaspat pescuit. Dar pentru partea cea mai moderna a orasului, trebuie sa te duci in est, pe malul raului. Aici totul este nou si fiecare particica de spatiu este gandita in spiritul unei Lisabone care se reinventeaza chiar acum, in timp ce vorbim. Parcul Natiunilor, cum se numeste locul asta, vine la pachet cu arhitectura nou-nouta (statia de tren Oriente trebuie vazuta), trasee numai bune de plimbat cu bicicleta, spectaculosul Oceanario, adica locul unde sigur o sa petreci ceva timp urmarind viata acvatica la ea acasa, si Muzeul de Stiinta, de unde pleci mai bogat. Dupa ce ai cotrobait prin locasurile urbane de-aici, o plimbare lunga pe malul raului Tejo, trecand pe langa Alcantara, Docas si Bulevardul 24 Iulie, pare exact ce trebuie. Aici respiri aerul proaspat si te uiti la lumea ce se amesteca intr-un mozaic tipic pentru acest oras si la felul in care orasul stie sa-si pretuiasca raul.

Cand te-ai hotarat sa intelegi Lisabona in ansamblu, te plimbi de la un miradour, adica un loc de belvedere, la altul: Senhora do Monte, Sao Pedro de Alcantara, da Graca. Cand ti-a ajuns atata soare si vrei sa vezi cum se distreaza localnicii noaptea, mergi in Bairro Alto si o sa intelegi pe pielea ta cum se relaxeaza portughezii, dupa ce si-au facut somnul obligatoriu de dupa-masa.

Cand Lisabona pare ca ti-a spus tot ce avea pe inima, desi cu greu poti spune lucrul asta, e timpul sa iei doua autobuze. Prima destinatie va fi Belem, unde e cazul sa mergi direct la cofetaria de pe la 1800 si ceva, unde se fac celebrele pastéis de belém, pentru care multi turisti si portughezi get beget bat multi kilometri. Savoarea si finetea acestei prajituri merita osteneala, precum si atmosfera speciala care domneste in uriasa cofetarie. Dar pentru a nu te simti vinovat sa calatoresti aici doar pentru niste dulciuri minunate, viziteaza si fortareata din Belem, care e inclusa in patrimoniul UNESCO. Al doilea drum care merita facut este la plaja din Cascais. Plaja, cerul, si stradutele oraselului sunt un cocktail din care, odata ce ai gustat, vrei sa te infrupti mereu, mai ales ca este aproape, la un click distanta de Lisabona.

  • envelope icon

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *