Editia Jocurilor Olimpice desfasurata anul acesta la Paris va redefini modul in care vor fi organizate astfel de evenimente in viitor. Daca in trecut orasul era o gazda a jocurilor olimpice, prin arenele, stadioanele si salile in care se desfasurau probele care dateaza din Antichitate, capitala Frantei este o parte activa in procesul editiei din acest an. Probele se vor desfasura pe raul Sena, in Place de la Concorde sau in Petit Palais.

In timp ce unele muzee pariziene vor fi transformate in spatii de competitie, Muzeul Luvru va completa experienta jocurilor cu o expozitie-eveniment care insoteste Jocurile Olimpice si Paralimpice din 2024.

Deschisa incepand cu 24 aprilie, expozitia intitulata „Olimpism: Inventie moderna, mostenire antica” celebreaza istoria Jocurilor Olimpice si a modelelor sale din antichitate pana in prezent.

Expozitia prezinta istoria si contextul politic care au dat nastere primelor Jocuri Olimpice moderne, la sfarsitul secolului al XIX-lea, sursele iconografice pe care s-au bazat si modul in care organizatorii si-au propus sa recreeze competitiile sportive din Grecia antica.

In centrul expozitiei vor fi celebrate figurile unor personalitati precum Pierre de Courbetin – cunoscut ca „parintele Jocurilor Olimpice moderne” -, precum si primul artist oficial al evenimentului, artistul franco-elvetian Émile Gilliéron, si primul presedinte al Comitetului Olimpic International, Dimitrios Vikélas.

Un artefact vedeta este chiar prima Cupa Olimpica inventata de lingvistul francez Michel Bréal pentru prima editie a Jocurilor moderne din 1896. Aceasta a fost acordata unui grec pe nume Spyridon Louis, care a fost primul castigator al cursei de maraton. Cupa Bréal nu a mai fost niciodata expusa la Paris pana acum.

Pe langa timbre postale, postere si pliante care documenteaza istoria Olimpiadei, vor fi expuse alte obiecte comemorative precum vase si sculpturi din Antichitate care prezinta imagini ale unor alergatori, luptatori si aruncatori de discuri.

Expozitia urmareste, in primul rand, sa spuna povestea mai putin cunoscuta a crearii Jocurilor Olimpice moderne si sa evidentieze rolul jucat de Franta si, in special, de Paris, dincolo de figura lui Pierre de Coubertin, care a atras cea mai mare atentie istorica.

In cazul lui Michel Bréal (1832-1915) si al cupei care ii poarta numele, artefactul a fost creat la Paris de un argintar anonim. A fost achizitionata de Fundatia Stavros Niarchos in 2012 si este expusa in mod obisnuit la Centrul Cultural al Fundatiei din Atena.

O alta figura profund implicata in aceasta inventie a Olimpiadei moderne a fost artistul elvetian Émile Gilliéron (1850-1924), care s-a mutat in Grecia in 1876, a fost angajat ca desenator de catre familia regala greaca si a colaborat cu numerosi arheologi greci si straini care lucrau in Grecia in acea perioada.

Datorita relatiilor sale sociale si profesionale, Émile Gilliéron a fost o figura cheie in ceea ce priveste crearea unei noi iconografii olimpice. Experienta de teren pe care a dobandit-o prin colaborarea sa la importante sapaturi arheologice (la Acropole din Atena, Marathon, Beotia, Eubeea, printre altele) i-a oferit idei si modele de referinta care au servit drept baza pentru aceasta noua iconografie olimpica. 

Pornind de la cunostintele sale arheologice, el a folosit o serie de tehnici de reproducere (desen, turnare, electrotipare, litografie, tiparire, fotografie, pentru a numi doar cateva) pentru a inventa trofee si imagini pentru comunicarea de stat, in special timbre. De fapt, pentru acest eveniment au fost emise pentru prima data timbre care comemoreaza o competitie atletica, marcand, de asemenea, inceputul filateliei olimpice.

Expozitia de la Luvru face parte din programul cultural al Jocurilor Olimpice si Paralimpice din 2024 — Jocurile Olimpice incep la 26 iulie, iar Jocurile Paralimpice la 28 august.

Recent, au fost dezvaluite medaliile oficiale ale editiei din acest an, care au fost concepute de bijutierul Chaumet si sunt incrustate cu bucati de fier din Turnul Eiffel.