Recent, Mircea Cantor a devenit primul artist roman care a colaborat cu celebra casa de moda Dior pentru a reinterpreta una dintre cele mai iconice genti din portofoliul brandului: Lady Dior. Artistul de origine romana a apelat la motive traditionale din zona Bihorului pentru a crea doua genti care celebreaza mostenirea culturala romaneasca.

Colaborarea cu Dior si apelul la motivele din zona Bihorului vine la 6 ani dupa ce brandul francez a fost acuzat ca a copiat modelul unui cojoc din Tara Beiusului intr-o tinuta din colectia de toamna-iarna 2017/2018. La vremea respectiva, acuzatiile au starnit valuri in presa locala dar si la nivel international si au inspiratia campania “Bihor. Not Dior” menita sa atraga atentia asupra artizanilor din zona Bihorului si a modului in care gigantii din industria modei exploateaza diverse patrimonii locale si nationale.

Prin implicarea lui Mircea Cantor in acest proiect, Dior incearca sa creeze un pod de legatura intre dorinta de a prelua motive traditionale care tin de radacinile romanesti si punerea in valoare a unei mosteniri culturale care este straina brandului francez si care nu ar trebui accesata fara acordul artizanilor bihoreni sau al unor artisti romani.

Colaborarea lui Cantor cu Dior este parte dintr-o serie in care sunt implicati artisti din intreaga lume precum Zadie Xa, Lee Kun-Yong, Ha Chong-Hyun, Gilbert & George, Mariko Mori, Ludovic Nkoth, Mickalene Thomas, Xu Zhen, Jeffrey Gibson, Michaela Yearwood Dan si Hilary Pecis. 

Primele imagini ale celor doua genti Lady Dior realizate in colaborare cu artistul roman au fost dezvaluite pe site-ul elle.ro printr-un interviu in care Cantor a declarat ca si-a dorit initial sa implice artizani din Bihor in procesul de productie insa demersul a fost dificil din punct de tehnic. 

Ulterior a lucrat cu artizanii Dior carora le-a prezentat caiete cu schite facute cu pensule japoneze, optand ca inspiratie pentru un element vestimentar legat de locurile din care se trag bunicii sai: cojocul cohanesc, o vesta pentru femei specifica zonei Bihorului, provenind din Vascau. 

S-a inspirat de asemenea si din hainele de sarbatoare, purtate la ocazii speciale, dar si de proverbul romanesc “Fa rai din ce ai” care a fost tradus in limbile franceza si engleza si brodat pe manerele gentii care este disponibila in doua nuante: bej si negru. In total au fost produse 100 de genti, fiind o colectie in editie limitata.

Nu este prima colaborare dintre Mircea Cantor si Dior, artistul a incercat in 2018 sa “infrateasca” cojoacele din Bihor cu creatiile Dior care copiau munca artizanilor romani.

La Art Safari 2018, Cantor a expus „Anthroposynaptic Dior/Bihor”, o lucrare in oglinda care includea vesta Dior din colectia toamna-iarna 2017 alaturi de un cojoc autentic binsenesc, din Bihor. 

Artistul a declarat la vremea respectiva ca vesta Dior i-a fost daruita de reprezentantii casei de moda, lucrarea lui reusind sa linisteasca vocile romanesti care cereau brandului de lux sa recunoasca sursele de inspiratie si sa ofere credit artizanilor bihoreni.

Potrivit Libertatea, Cantor a explicat in 2018: “Da, Dior a copiat acest cojoc traditional. Insa, ce ma intereseaza pe mine, ca artist, a fost forta acestui cojoc, forta care a strabatut atatea generatii de artizani din zona Bihorului, ca sa ajunga sa fie preluat de o casa de moda 1 la 1, fara nicio interpretare, fara nicio adaugire. Inclusiv, daca sunteti atenti la detalii, veti vedea chiar tricolorul romanesc, care a fost inclus in design. Singurul contrast, sau singura diferenta este ca cel romanesc e un cojoc pentru barbati, iar Dior l-a facut pentru femei”.

Unul dintre cei mai cunoscuti artisti romani pe plan international, Mircea Cantor este pictor, regizor, sculptor si desenator. Este singurul roman laureat al Prix Marcel Duchamp, unul dintre cele mai importante trofee acordate artistilor contemporani.

In prezent, Mircea Cantor isi imparte timpul intre Paris si Cluj Napoca. In Franta, a primit deja cateva premii importante, cum este Premiul Marcel Duchamp si a expus in cateva locuri prestigioase, ca Centrul Georges Pompidou sau Muzeul Vanatorii si al Naturii de la Paris. Mircea Cantor este decorat cu ordinul de Ofiter de Arte si Litere, Franta (2019) si Ordinul National al Meritului in rang de Cavaler, Romania (2019).

A avut prima expozitie in 1999, iar printre expozitiile sale personale s-au numarat: „Ciel Variable”, Frac Champagne-Ardennes, Reims (2007) – cu un corespondent in Romania, la Muzeul National de Arta Contemporana, “Cer variabil”, „The Title Is the Last Thing”, Philadelphia Museum of Art (2006) sau „Burn to be Burnt”, GAMEC, Bergamo (2006). Lucrarile sale sunt expuse in cele mai mari muzee din lume, la Centre Pompidou din Paris, Muzeul de Arta Moderna din New York, Museo Nacional Reina Sofia din Madrid, Castello di Rivoli din Torino, Muzeul de Arta din Philadelphia, Fundatia Louis Vuitton la Paris si Colecția Rennie din Vancouver, printre altele.

In 2017, si-a facut debutul in scenografie cu piesa “Micul Print” in regia lui Alexandru Dabija la Teatrul de Comedie din Bucuresti. Doi ani mai tarziu, a fost artist invitat special pentru anul 2019 la Opéra Nationale de Paris cu ocazia aniversarii a 350 de ani. Tot in 2019, a realizat o comanda speciala pentru La Poste, Franța – doua timbre cu desenele sale pentru Aniversarea Operei din Paris – 350 ani. Lucrarea a fost editata in 500.000 de exemplare si disponibila pe tot teritoriul Frantei.

De-a lungul timpului, numeroase case de moda internationale si branduri renumite s-au inspirat din cultura populara romaneasca, fara sa ofere credit tarii noastre si nici artizanilor care mentin in viata traditiile arhaice.

Probabil cel mai cunoscut elemente ale portului traditional romanesc care au fost preluate de marile case de moda europene si americane au provenit din raspandirea iiei.

Probabil cea mai cunoscuta iie romaneasca din lume este cea pictata de Henri Matisse (1869 – 1954), pictorul francez care a facut celebra ia romaneasca, in lucrarea sa, „La Blouse Roumaine“. Originalul se gaseste la Muzeul National de Arta Moderna din Paris, lucrarea fiind terminata in aprilie 1940, dupa o munca de 6 luni a artistului si un lung proces de creatie. Matisse incepe sa lucreze la Paris, dar o finalizeaza la Nisa, documentand creatia si cu ajutorul a 11 fotografii cu diferite stadii ale lucrarii.

Iia romaneasca a ajuns in atentia pictorului francez datorita bunului sau prieten Theodor Pallady, Matisse avand o intreaga colectie de bluze traditionale romanesti. 

Cel mai probabil, a vazut de multe ori iia si purtata de prietenele sale romance, Elvira Popescu, Elena Vacarescu, Anna de Noailles sau Martha Bibescu, silueta feminina atat de cunoscuta fiind o contopire a trasaturilor romancelor.

Unele surse desconspira tanara care poarta la blouse roumaine, spunand ca aceasta ar fi Lydia Delectorskaya, o rusoaica care obisnuia sa aiba grija de artist si de atelierul acestuia.

Yves Saint Laurent este primul designer care a preluat modelele din iia romaneasca in colectiile sale; in 1981 a introdus pentru prima data o piesa care amintea de iia romaneasca in colectia sa, pentru ca in 1999 sa faca o colectie care se numea La blouse roumaine.

Oscar de la Renta, Jean Paul Gaultier, Emilio Pucci, Tom Ford, Carolina Herrera au avut lucrari inspirate de ceea ce noi numim iie, care se regaseste insa cu alte modele de cusaturi si in tarile baltice sau Ungaria.

Printre putinele branduri care au recunoscut ca au preluat motive romanesti in colectiile lor se numara Joseph Altuzarra si Anthropologie, o companie americana care a dedicat o intreaga colectie costumului popular din Maramures.

Motivele romanesti s-au raspandit in moda internationala si prin colectiile unor designeri roman care isi prezinta creatiile la nivel international, precum Dorin Negrau, singurul roman din programul New York Fashion Week. Mai jos puteti descoperi un interviu cu el in care discuta modul in care preia elemente din portul traditional romanesc. 

Tot mai jos puteti citi si un interviu cu echipa din spatele afacerii Borangic Niculescu, singurul brand care produce ii 100% romanesti.