Harta lumii pe care am invatat-o la scoala ar putea incepe sa arate diferit. Adunarea Generala a ONU a adoptat pe 4 septembrie 2026 o rezolutie care incurajeaza guvernele, scolile, organizatiile internationale, presa si companiile de tehnologie sa foloseasca proiectii cartografice care reprezinta mai corect dimensiunile reale ale continentelor. Initiativa „Correct the Map”, propusa de Togo in numele Grupului African si sustinuta de Uniunea Africana, a primit 164 de voturi pentru. Statele Unite au fost singura tara care a votat impotriva, iar sase state s-au abtinut.

In centrul discutiei se afla proiectia Mercator, creata in 1569 de cartograful Gerardus Mercator pentru navigatia maritima. Este una dintre cele mai cunoscute reprezentari ale Pamantului, dar are un dezavantaj important: pe masura ce ne apropiem de poli, suprafetele apar tot mai mari in raport cu dimensiunea lor reala. Astfel, Groenlanda pare pe multe harti aproape la fel de mare ca Africa, desi, in realitate, continentul african are o suprafata de aproape 14 ori mai mare.

Alternativa promovata acum este, printre altele, proiectia Equal Earth, realizata in 2018 de cartografii Tom Patterson, Bernhard Jenny si Bojan Savric. Aceasta pastreaza proportional suprafetele continentelor, ceea ce inseamna ca Africa apare mult mai mare decat pe harta Mercator, iar Europa, Groenlanda si regiunile nordice sunt reprezentate mai aproape de dimensiunile lor reale.

Rezolutia ONU nu este obligatorie si nu interzice folosirea proiectiei Mercator. Ea recomanda proiectii de tip „equal-area” mai ales in educatie si in situatiile in care compararea dimensiunilor geografice este importanta. Mercator poate continua sa fie folosita acolo unde proprietatile sale sunt utile, inclusiv in navigatie.

Dincolo de geometrie, dezbaterea are si o componenta culturala si politica. Sustinatorii initiativei considera ca felul in care lumea a fost desenata timp de secole a influentat perceptia colectiva asupra importantei diferitelor regiuni. Pe harta Mercator, Europa si America de Nord sunt amplificate vizual, in timp ce Africa si alte regiuni apropiate de Ecuator par mai mici.

„Hartile modeleaza felul in care intelegem lumea. Ele ghideaza educatia, hranesc imaginatia si influenteaza perceptiile colective”, a explicat ministrul de Externe din Togo, Robert Dussey, inaintea votului. Pentru initiatorii proiectului, schimbarea nu este doar una cartografica, ci si o incercare de a corecta o imagine a lumii perpetuata timp de generatii.

Statele Unite au fost singurele care au votat impotriva rezolutiei, reprezentantul american descriind initiativa drept parte a unui „proiect ideologic radical”. Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia si Ucraina s-au abtinut.

Schimbarea nu se va produce peste noapte. ONU nu poate obliga scolile sau companiile digitale sa adopte o anumita harta, dar rezolutia poate accelera trecerea spre reprezentari mai precise in manuale, institutii internationale si platforme digitale. Togo a anuntat deja intentia de a-si actualiza materialele scolare, iar sustinatorii campaniei vor sa convinga si companiile de tehnologie sa foloseasca mai des asemenea proiectii.