Pe 18 noiembrie, Sotheby’s scoate la licitatie pictura „Castani infloriti” („Châtaigniers en fleurs”), realizata de Vincent van Gogh in mai 1890. Lucrarea are un pret estimat de 163 de milioane de euro. Cu tot cu comisionul cumparatorului, suma ar putea ajunge la 187 milioane de euro.

Recordul actual pentru o lucrare Van Gogh vanduta la licitatie este de 106 milioane de euro, suma platita in 2022, la Christie’s New York, pentru „Livada cu chiparosi”, pictata in aprilie 1888. 

Tabloul scos acum la vanzare are o garantie financiara din partea Sotheby’s, pentru o suma care nu a fost facuta publica. Prin urmare, vanzarea este asigurata, iar estimarea lasa loc unui nou record pentru artist.

Lucrarea provine din colectia familiei argentiniene Blaquier-Arrieta, care reuneste 12 tablouri evaluate impreuna la aproximativ 450 de milioane de dolari. 

Colectia a fost formata de Nelly Arrieta de Blaquier, decedata in 2020, si de sotul ei, Carlos Pedro Blaquier, care a murit in 2023. Dupa moartea lor, tablourile au ramas in familie, la copii. 

Alaturi de Van Gogh, colectia cuprinde lucrari de Paul Cezanne, Pierre-Auguste Renoir, Camille Pissarro, Edgar Degas, Claude Monet, Paul Gauguin si Henri de Toulouse-Lautrec. Sotheby’s considera ca este una dintre cele mai importante colectii de arta impresionista si moderna scoase la vanzare in ultimii ani.

Peisajul „Castani infloriti” a fost pictat la Auvers-sur-Oise, un sat aflat la aproximativ 30 de kilometri nord-vest de Paris. Van Gogh s-a mutat acolo dupa un an in care s-a internat de buna voie la spitalul de psihiatrie din Saint-Rémy-de-Provence, in urma crizei in care isi taiase urechea.

La Auvers, artistul a inchiriat o mansarda deasupra unei cafenele, pentru trei franci si jumatate pe noapte. In fiecare zi iesea in imprejurimi sa picteze. Ii scria fratelui sau despre „verdeata frumoasa din abundenta” si despre dorinta de a lucra, care ajunsese sa-l acapareze: „dorinta de a lucra ma va devora si ma va face insensibil la orice altceva, si bine dispus”. Il vizita des pe doctorul Paul Gachet, medic si colectionar de arta din zona, care l-a incurajat sa picteze.

Pe 25 mai 1890, intr-o scrisoare catre fratele sau Theo, geniul olandez mentiona ca tocmai terminase „un studiu cu castani”. Tabloul surprinde copaci infloriti sub un cer de un albastru puternic. La umbra lor se afla trei femei imbracate in culori vii, doua dintre ele purtand umbrelute in stil japonez. Silueta din stanga, cu haine albastre si palarie de paie, aminteste de infatisarea artistului.

Scena transmite optimismul pe care Van Gogh l-ar fi putut simti la doar noua zile dupa iesirea din spital. Era din nou liber sa se plimbe, sa intre intr-un bar pentru un pahar de vin sau sa se opreasca pe strada pentru a picta.

Locul poate fi recunoscut si intr-o carte postala realizata in jurul anului 1920. 

Cladirea din tablou apare in partea stanga a fotografiei. Pana in 1900, cei mai multi castani au fost taiati pentru a face loc oficiului postal, aflat in prim-planul imaginii. Cladirea din fundal, cu partea inferioara maro, adapostea un bar. Se afla la doar doua minute de mers pe jos de pensiunea in care locuia Van Gogh, asa ca este posibil ca pictorul sa fi fost un client acolo. Localul vindea si tutun, de care artistul avea nevoie pentru pipa. Dupa mai bine de 135 de ani, cladirea functioneaza in continuare ca bar-tabac. Astazi se numeste Le Balto si se afla la numarul 19 de pe Rue du Général de Gaulle.

La cateva ore dupa ce a realizat „Castani infloriti”, vremea din Auvers s-a schimbat. Ploaia si furtuna ar fi rupt crengile copacilor. Aceasta este una dintre explicatiile posibile pentru faptul ca Van Gogh a adunat apoi ramuri de castan pentru natura statica „Crengi de castan infloriti”, pictata tot in mai 1890.

Cu toate acestea, perioada respectiva nu i-a fost de bun augur artistului. S-a impuscat in piept la doua luni dupa ce s-a stabilit la Auvers. A murit doua zile mai tarziu, pe 29 iulie 1890, la varsta de 37 de ani, in campurile de grau din apropierea localitatii. In ziua in care s-a impuscat avea asupra lui o scrisoare neterminata catre Theo, in care scria: „Ei bine, imi risc viata pentru munca mea si ratiunea mi s-a clatinat pe jumatate din cauza ei. Dar ce sa-i faci?”

Lucrarea care va fi scoasa la licitatie a fost expusa ultima oara in 1964, la Muzeul Solomon R. Guggenheim din New York, intr-o expozitie dedicata lui Van Gogh si expresionismului. Este unul dintre cele doar opt peisaje pictate de artist la Auvers, din aproximativ 50 realizate acolo, care se mai afla in colectii private.

Dupa moartea pictorului, tabloul a intrat in posesia fratelui sau, Theo. Ulterior, a avut un parcurs impresionant, prin mai multe colectii private.

Dupa Theo, a trecut apoi la vaduva acestuia, Jo Bonger, si la fiul lor, iar ulterior a parasit familia. In 1905, Jo Bonger l-a vandut printr-un dealer celui de-al patrulea print de Wagram, aristocrat din ramura franceza a familiei Rothschild.

Patru ani mai tarziu, tabloul a fost cumparat de editorul berlinez Samuel Fischer, a carui editura le-a publicat pentru prima data cartile lui Thomas Mann si Hermann Hesse. Dupa moartea lui Fischer, in 1934, lucrarea a revenit fiicei sale, Brigitte. Familia a fost persecutata din cauza originii evreiesti, insa un purtator de cuvant al Sotheby’s a declarat ca cercetarile recente arata ca aceasta a putut dispune liber de tablou in orice moment.

In 1936, lucrarea a fost cumparata de Henriette si Marcel Kapferer, din Paris. Marcel conducea atunci filiala franceza a companiei petroliere Royal Dutch Shell. Cei doi au vandut tabloul cativa ani mai tarziu, iar in 1945 acesta a ajuns la George „Buddy” Gard de Sylva, compozitor si producator de film de la Hollywood, cofondator al casei de discuri Capitol Records. Gard de Sylva a murit in 1950.

Urmatoarea proprietara a fost colectionara newyorkeza Harriet Harris-Jonas. Colectia ei era atat de cunoscuta incat Metropolitan Museum of Art organiza vizite ghidate prin apartamentul sau din Manhattan.

In 1975, tabloul a fost cumparat de Nelly si Carlos Pedro Blaquier, din Buenos Aires. Averea familiei provenea din industria zaharului. Carlos Pedro Blaquier, care conducea o fabrica de zahar, a fost cercetat timp de un deceniu pentru crime impotriva umanitatii. Potrivit BBC, in 2012 a fost inculpat pentru implicarea in 29 de cazuri de retinere ilegala a unor activisti de stanga, in 1976, in timpul dictaturii militare din Argentina (1976-1983). Fortele de securitate ar fi folosit camioane puse la dispozitie de compania sa pentru a aduna victimele, care au fost apoi interogate si torturate.

Nelly Arrieta de Blaquier a facut parte din comitetele internationale ale unor muzee importante si s-a ocupat de colectia familiei. Sotii Blaquier se numarau printre cele mai influente familii din Argentina. In 2023, autoritatile vamale argentiniene i-au amendat pe mostenitorii cuplului pentru exportul unor tablouri in Luxemburg, printre care se afla si lucrarea lui Van Gogh. Sanctiunea a fost anulata in iulie anul acesta, deschizand astfel calea vanzarii de la Sotheby’s.

Dupa Van Gogh, una dintre cele mai valoroase lucrari scoase la vanzare in aceeasi licitatie este „Arlequin”, de Paul Cezanne, pictat intre 1888 si 1890 si estimat la peste 120 de milioane de dolari.

Tabloul a fost prezentat la retrospectiva Cezanne din 1907, organizata la Paris, o expozitie care i-a influentat pe Pablo Picasso, Georges Braque si Henri Matisse. Face parte dintr-un grup de patru lucrari cu arlechini si este singura care nu se afla intr-un muzeu. 

De-a lungul timpului, a trecut prin colectiile dealerilor francezi Ambroise Vollard, Paul Durand-Ruel si Paul Rosenberg. A fost expusa la Museum of Modern Art din New York, Tate din Londra si Art Institute of Chicago, fiind cumparata ulterior de familia Blaquier, in 1975.

Daca ambele tablouri vor depasi recordurile actuale ale artistilor, va fi a doua oara cand Van Gogh si Cezanne isi depasesc recordurile de licitatie in aceeasi seara, prin vanzarea unor lucrari din aceeasi colectie. Prima situatie de acest fel a avut loc in 2022, la licitatia colectiei lui Paul Allen, cofondatorul Microsoft, organizata de Christie’s. Atunci, „Livada cu chiparosi” de Van Gogh s-a vandut cu 117 milioane de dolari, iar „Muntele Sainte-Victoire” de Cezanne, pictat tot in 1888, a ajuns la 137,7 milioane.