In fiecare zi, suntem asaltati de stiri despre pericolul reprezentat de noul virus care ne-a fortat sa ne abandonam rutinele zilnice, sa stam departe de cei dragi, sa nu ne imbratisam, sa ne petrecem cea mai mare parte a timpului in spatiile mici, din interior.

Este o perioada extrem de provocatoare, in care majoritatea dintre noi se straduieste sa se protejeze de infectarea cu coronavirus, sa respecte toate regulile impuse de autoritati, sa-si pastreze mintea clara si sa gestioneze sentimentul de frica. Unii dintre noi se confrunta cu insomnia, cosmaruri recurente, introversiune si stare de rau. Unii ne-am pierdut pofta de mâncare, in timp ce altii simtim nevoia sa mâncam din ce in ce mai mult. O alta consecinta a fricii de imbolnavire este frica de a respira.

Chiar si inainte de pandemie, pentru cei mai multi dintre noi, respiratia era ceva la care nici nu ne gândeam. Ea se intâmpla natural, de aceea am invatat sa ne desfasuram viata zi de zi – vorbim, mâncam, facem sport, muncim, dormim, ne jucam etc., in timp ce respiram, insa fara sa ne gândim la acest proces si la faptul ca fara el, nu am putea face nimic din cele enumerate.

Desi, majoritatea oamenilor crede ca respiratia este un proces inconstient si involuntar, este, de asemenea, unul dintre putinele sisteme din corp pe care-l putem controla.

Primul lucru pe care-l facem când venim pe lume, si ultimul pe care-l facem atunci când o parasim.

Potrivit cercetarilor, avem aproximativ 1000 de respiratii pe ora, ceea ce inseamna 24000 de respiratii doar intr-0 zi. Asta inseamna 10-20 de kg de aer care trec prin toate sistemele organismului nostru, zilnic, si o cantitate de zece ori mai mare decât a alimentelor pe care le mâncam.

In medicina traditionala chineza, veche de mii de ani, se vorbeste despre qi – „principiul vital”,  care curge prin corp, un fel de respiratie interioara, iar respiratia este considerata a fi manifestarea qi-ului. La fel si in practica yoga, unde acelasi principiu vital poarta numele de prana. In prezent, pe lânga yoga, Tai-Qi sau meditatie, exista practici moderne cum este mindfulness care se adreseaza armoniei minte-corp si sunt construite pe constientizarea respiratiei. In toate practicile minte-corp, respiratia este considerata cea mai la indemâna modalitate de aducere a atentiei in momentul prezent. Si cum respiram de 24000 de ori intr-o zi, avem tot atâtea oportunitati de a ne aduce atentia in momentul prezent si de a ne observa ca fiinte complete, minte, suflet, corp.

Respiratia constienta inseamna directionarea atentiei pe ceea ce se intâmpla in procesul de respiratie. Concentrarea reprezinta structura de sustinere a gândurilor noastre, la fel cum sunt si grinzile unei cladiri, fara sustinerea lor, aceasta s-ar prabusi. Punctele de concentrare sunt grinzile pe care gândurile si emotiilor noastre sunt organizate. Concentrarea atentiei pe respiratie permite aducerea mintii, sufletului si corpului, in acelasi punct, in momentul aici si acum. Respiratia constienta consta in constientizarea si controlul propriei respiratii, reprezinta conexiunea dintre minte si corp, constient si inconstient, spirit si materie, este functia pe care o putem folosi pentru a ne imbunatati sanatatea psihica, fizica si spirituala.

Un numar impresionant de studii arata ca tehnicile de respiratie sunt eficiente impotriva anxietatii si insomniei, de exemplu, si influenteaza in egala masura factorii fiziologici, prin stimularea sistemului nervos parasimpatic, si pe cei psihologici prin deturnarea atentiei de la gânduri. 

3 pasi catre respiratia constienta

1. Constientizarea zilnica a respiratiei

Câteva minute de conectare cu propria respiratie ne ajuta sa ne cunoastem mai bine, sa descoperim modalitati prin care putem sa reglam functionarea organismului. Se recomanda ca in fiecare zi, timp de câteva minute, sa ne luam timp pentru a observa particularitatile respiratiei. Acestea pot fi legate de sunet, miscare, postura sau orice altceva ne atrage atentia. Avem nevoie de un loc in care sa ne simtim confortabil, in care ne intindem sau ne asezam. Lasam respiratia naturala sa se intâmple si o observam fara sa schimbam ceva. Acest moment poate fi imediat dupa trezire, dimineata, sau inainte de culcare. Insa, este un exercitiu pe care-l putem face oriunde: in trafic, la coada la casa de marcat de la hipermarket, intr-un moment de agitatie, frica sau furie, specialistii ne recomanda chiar sa acceptam provocarea de a-l face de cinci ori pe parcursul unei zile.

2. Controlul respiratiei

Dupa ce am facut primul pas, directionarea atentiei catre respiratie, urmeaza sa exploram modalitatile prin care putem o putem controla pentru a face fata situatiilor provocatoare. Respiratia noastra este in strânsa legatura cu sistemul nostru nervos autonom, iar inspiratia este asociata cu cel simpatic, orientat spre actiune, in timp ce expiratia este legata de sistemul nervos parasimpatic, orientat spre odihna si recuperare. Cercetarile arata ca respiratia in care durata inspiratiei este egala cu cea a expiratiei, numita respiratiei rezonanta sau coerenta, induce starea de calm si relaxare. Echilibrarea respiratiei ajuta la construirea rezilientei si ne pregateste pentru viitoare situatii provocatoare care necesita concentrare si calm.

3. Eliberarea respiratiei

Dupa dobândirea abilitatilor de constientizare si controlare a respiratiei, al treilea pas este folosirea ei pentru reducerea nivelului de stres sau anxietate. Inspiratia profunda pâna in abdomen si eliberarea completa a aerului pe expiratie transmite creierului ca totul este in regula, nu este nevoie de activarea programului „lupta sau fugi”, ceea ce inseamna ca organismul nostru nu este invadat de hormonii de stres, precum cortizolul. Inspiratiile si expiratiile profunde ne ajuta de asemenea, sa eliberam tensiunea musculara, dar si grijile noastre venite din trecut sau proiectate in viitor.