Ideea ca un aliment atat de banal precum popcornul ar putea detine un rol important in prelungirea vietii pare, la prima vedere, o exagerare moderna. Si totusi, tocmai aceasta gustare crocanta si usor de preparat a fost declarata de catre Dan Buettner, unul dintre cei mai cunoscuti experti in longevitate, drept „cea mai buna gustare pentru a trai pana la 100 de ani”. 

Afirmatia sa nu vine dintr-o intuitie pasagera, ci se bazeaza pe ani intregi de cercetare dedicata asa-numitelor zone albastre — regiuni ale lumii unde oamenii ating varste remarcabile, adesea fara afectiuni cronice majore.

Buettner sustine ca popcornul prajit la aer cald este o sursa excelenta de fibre si carbohidrati complecsi si ca depaseste multe legume in ceea ce priveste continutul de polifenoli. 

Polifenolii sunt antioxidanti naturali care neutralizeaza oxigenul reactiv din organism, protejeaza vasele de sange si imbunatatesc circulatia sangvina. In plus, reduc nivelul colesterolului LDL – asa-numitul „colesterol rau” – si al trigliceridelor, contribuind astfel la prevenirea bolilor cardiovasculare.

Conform unui studiu publicat de Societatea Americana de Chimie, o portie obisnuita de popcorn poate contine pana la 300 mg de polifenoli, de aproape doua ori mai mult decat o portie de fructe care ajunge, in medie, la 160 mg. 

Concentratia cea mai mare de polifenoli si fibre se gaseste, interesant, in cojile subtiri ale “floricelelor”. Astfel, ceea ce unii ar considera a fi partea cea mai incomoda a gustarii este, in fapt, cea mai valoroasa din punct de vedere nutritional.

La nivel nutritional, popcornul este bogat in vitaminele B1, B2, B3, B5 si B6, dar si in vitaminele A, E si K. De asemenea, o portie de floricele asigura aproximativ 8% din necesarul zilnic de fier si contine in jur de 1,15 g de fibre pe cana. Avand in vedere ca peste 90% dintre britanici, de exemplu, nu consuma suficienta fibra zilnic, popcornul poate fi o solutie simpla si placuta de a reduce acest deficit.

Prajirea la aer cald transforma popcornul intr-o arma anti-imbatranire.

Beneficiile popcornului nu se opresc la antioxidanti. Prin natura sa, fiind un produs de cereale integrale – derivat dintr-o varietate specifica de porumb numita zea mays everta, singura care pocneste cand este incalzita – popcornul se inscrie pe lista alimentelor capabile sa scada tensiunea arteriala, o calitate recunoscuta si de institutii precum Mayo Clinic si American Heart Association. Ele confirma ca includerea cerealelor integrale in dieta zilnica poate reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, accident vascular cerebral si chiar cancer de colon.

In plus, unele studii recente sugereaza ca o dieta bogata in cereale integrale, precum popcornul, poate contribui la prevenirea dementei.

Totusi, cheia beneficiilor sta in modul de preparare. Popcornul prajit la aer cald, fara adaosuri de sare, unt sau zahar, ramane varianta ideala. 

Prepararea in casa, cu mijloace simple – fie intr-o punga de hartie maro in cuptorul cu microunde, fie intr-o oala cu putin ulei si capac – este nu doar accesibila, ci si mai sigura decat metodele industriale. De altfel, unii specialisti avertizeaza impotriva utilizarii friteuzelor cu aer cald, care pot arde floricelele si chiar genera riscuri de incendiu.

Popcornul industrial compromite sanatatea prin exces de sare si aditivi.

Maya Vadiveloo, profesor asociat la Universitatea din Rhode Island, avertizeaza ca popcornul de cinema este o cu totul alta poveste. O singura portie de floricele de cinema poate ajunge la peste 1.000 de calorii si contine in jur de 2.650 miligrame de sodiu – o cantitate alarmanta. Consumul regulat de sare in exces este asociat cu hipertensiune arteriala si un risc crescut de accident vascular cerebral.

Mai mult decat atat, floricelele din cinematografe sunt adesea preparate in uleiuri rafinate, precum cel de canola, si pot contine arome artificiale, indulcitori si substante chimice adaugate. Un exemplu notoriu este diacetilul, un compus care imita gustul untului si care a fost asociat cu o afectiune respiratorie grava denumita popular „plamanul de popcorn”. Desi diacetilul este inofensiv atunci cand este ingerat in cantitati mici – fiind prezent si in produse precum branza, iaurtul sau vinul – inhalarea lui in cantitati mari, precum in cazul angajatilor fabricilor de popcorn, s-a dovedit periculoasa.

Un alt motiv pentru care Dan Buettner promoveaza popcornul ca gustare a longevitatii este accesibilitatea sa. 

Popcornul este ieftin, usor de depozitat, nu necesita refrigerare si poate fi preparat in cateva minute. In plus, este o gustare care nu creeaza dependenta in mod artificial, asa cum o fac produsele procesate bogate in zahar, sare si grasimi.

In ceea ce priveste controlul greutatii, floricelele ofera senzatia de satietate datorita continutului lor ridicat de fibre si faptului ca sunt digerate mai lent. O cana de popcorn prajit la aer cald contine doar 30 de calorii, iar chiar si atunci cand este pregatit cu un strop de ulei, nu depaseste 35 de calorii per cana. Chiar si cu adaos de unt, valoarea calorica ramane modesta, in jur de 80 de calorii per cana.

Dan Buettner este detinator a trei recorduri Guinness pentru ciclism pe distante lungi si realizator al seriei „Secretul zone albastre” pe care va recomandam sa o vizionati pe Netflix daca sunteti interesati de sfaturi de longevitate.

6 lectii despre longevitate din cartile lui Dan Buettner, realizatorul seriei „Secretul zonelor albastre”. Documentarul disponibil pe Netflix va invata cum sa traiti pana la 100 de ani.