Alergiile de primavara sunt reactii ale sistemului imunitar la substante din mediu (numite alergeni) care apar frecvent in aceasta perioada a anului. Ele sunt adesea sezoniere si afecteaza o mare parte a populatiei, mai ales in lunile martie–mai (in functie de clima si zona).

Principalii alergeni de primavara este polenul arborilor – cel mai frecvent vinovat in primavara, il intalnim la mesteacan, alun, arin, plop, stejar, salcie. Catre sfarsitul primaverii apare si polenul ierburilor, adesea intalnit pe pajisti.

Un alt alergen des intalnit sunt mucegaiurile de exterior care cresc in frunzele umede, sol sau lemn in putrefactive.

Pentru cineva care are alergie de primavara, contextul momentul are si factori agravanti – praful atat de prezent astazi in zonele urbane dar si poluarea aerului (care poate intensifica reactiile alergice).

Nu ignorati o alergie daca simtiti disconfort in prezenta polenului sau prafului, pentru ca acestea variaza in intensitate, dar pot afecta semnificativ calitatea vietii.

O alergie are simptome respiratoria  – stranut frecvent, nas infundat sau care curge (rinoree), mancarime la nivelul nasului sau gatului, tuse seaca, senzatie de presiune in sinusuri

In cazul unei alergii, ochii lacrimeaza excesiv, sunt rosii, umflati sau iritati si este prezenta o mancarime oculara (conjunctivita alergica). La nivelul pielii apar eruptii cutanate sau urticarie si mancarimi.

Alte posibile efecte ale alergiilor sunt oboseala cronica (din cauza somnului intrerupt de simptome), dificultati de concentrare, exacerbarea astmului bronsic la cei care sufera de aceasta afectiune

Cum se pot gestiona alergiile pentru a nu afecta si mai mult calitatea vietii.

Un prim pas implica o disciplina a vietii in care e de evitat expunerea la alergeni (ex. inchiderea geamurilor dimineata, spalarea hainelor dupa iesirea afara)

Evident exista un tratament medicamentos cu antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi, picaturi pentru ochi dar va recomandam sa luati acest tratament numai dup ace ati consultat un medic.

Pentru cazuri severe si persistente se poate face si imunoterapie  printr-un vaccin antiallergic si trebuie sa vorbiti cu medicul dvs de familie pentru un consult de specialitate.

Pentru diagnosticarea alergiilor, medicii pot recomanda mai multe tipuri de teste alergologice, in functie de simptomele pacientului. Aceste teste ajuta la identificarea exacta a alergenilor care declanseaza reactiile alergice.

 Teste cutanate (prick test / skin prick test) este cel mai frecvent tip de test alergologic.

Cum se face: se aplica picaturi din solutii ce contin alergeni pe pielea antebratului sau spatelui, apoi se inteapa usor pielea cu un ac fin. Se asteapta un timp de reactie: 15–20 minute. Rezultatul este pozitiv daca se remarca  aparitia unei umflaturi rosii si mancarime (asemanatoare cu o piscatura de insecta).

Acest test detecteaza alergiile la polen, praf, acarieni, mucegai, par de animale, unele alimente.

O alta cale pentru determinarea alergiilor este prin teste de sange (IgE specific)

Cum se face: Se recolteaza o proba de sange si se analizeaza nivelul de anticorpi IgE specifici pentru diversi alergeni. Acest test semnaleaza orice tip de alergen – aeropurtat, alimentar, veninuri de insecte etc.

Mai exista un test pentru determinarea alergiilor, asa numitul  patch test (test epicutanat) care este pentru alergii de contact (eczeme, dermatite), nu pentru alergii respiratorii sau alimentare.

Cum se face: Se aplica plasturi cu alergeni pe spate, care raman 48 de ore. Se analizeaza reactia pielii la 48–72 de ore. Se face mai ales pentru alergii la nichel, parfumuri, detergenti, cosmetice

Prevenirea aparitiei unei alergii nu este intotdeauna posibila 100%, deoarece predispozitia la alergii este in parte genetica. Totusi, exista masuri eficiente care pot reduce semnificativ riscul de a deveni alergic sau de a agrava o sensibilitate existenta.

Evita supraexpunerea la praf, acarieni, fumul de tigara, mucegai sau par de animale in primii ani de viata (in special pentru copiii cu istoric familial alergic).

Mentine un mediu curat, dar nu excesiv de steril – unii germeni sunt benefici pentru dezvoltarea sistemului imunitar.

 Alaptarea la san (minim 6 luni) sprijina dezvoltarea unui sistem imunitar echilibrat si reduce riscul de alergii alimentare si astm la copii.

Diversificarea corecta a alimentatiei bebelusului poate fi un factor important pentru ca micutul sa aiba o viata sanatoasa si ridicat calitativa. Introducerea alimentelor potential alergene (ex: ou, arahide) intre 4–6 luni, sub supraveghere, poate reduce riscul de alergii alimentare,

Ajuta si o dieta variata si bogata in legume/fructe (antioxidanti, vitamina C, omega-3), somn adecvat, miscare fizica regulata, gestionarea stresului.