Un studiu realizat de cercetatori de la University College London (UCL) si publicat in jurnalul Innovation in Aging arata ca persoanele care se implica saptamanal in activitati artistice sau culturale imbatranesc cu aproximativ 4% mai lent decat cele care au rareori contact cu arta. 

Este prima cercetare care demonstreaza aceasta legatura la nivel biologic, pe baza analizei modificarilor chimice ale ADN-ului, si nu doar prin indicatori subiectivi de sanatate. Studiul a folosit date din chestionare si analize de sange provenite de la 3.556 de adulti din Marea Britanie, participanti la UK Household Longitudinal Study.

Efectul masurat este comparabil cu cel al exercitiului fizic saptamanal. 

Mai mult, intr-unul dintre testele aplicate — cunoscut sub numele de PhenoAge — persoanele care practicau activitati culturale cel putin o data pe saptamana erau, in medie, cu un an mai tinere biologic decat cele care rareori se implicau in astfel de activitati. Prin comparatie, cei care faceau sport saptamanal erau cu doar jumatate de an mai tineri dupa acelasi criteriu. 

Cercetatorii subliniaza insa ca rezultatul nu inseamna ca activitatile artistice ar trebui sa inlocuiasca sportul, ci ca merita sa fie considerate complementare acestuia in orice discutie despre imbatranirea sanatoasa.

Amploarea beneficiului este descrisa de cercetatori ca fiind comparabila cu diferenta biologica observata intre fumatorii activi si fostii fumatori. Rezultatele s-au mentinut si dupa ce au fost luati in calcul factori precum indicele de masa corporala, fumatul, nivelul de educatie si veniturile. Cei mai mari beneficiari sunt adultii de peste 40 de ani, la care efectul a fost cel mai pronuntat.

Echipa UCL a analizat sapte tipuri diferite de „ceasuri epigenetice” — instrumente care citesc tipare chimice de pe ADN pentru a estima viteza cu care imbatranim. Cele mai recente doua dintre ele, DunedinPoAm si DunedinPACE, evalueaza ritmul imbatranirii, iar scorurile mai ridicate sunt asociate cu un risc crescut de boli legate de varsta. 

Ambele au indicat o legatura intre implicarea artistica si o imbatranire mai lenta. Pentru ceasul DunedinPACE, participarea la activitati artistice de cel putin trei ori pe an era asociata cu o imbatranire cu 2 procente mai lenta, implicarea lunara cu 3 procente, iar cea saptamanala cu 4 procente, comparativ cu cei care se implicau mai rar de atat.

Participantilor la studiu li s-a cerut sa declare cat de des, in ultimul an, au cantat, dansat, pictat, facut fotografie sau artizanat, au vizitat o expozitie de arta, un sit de patrimoniu, un monument, o cladire istorica sau un parc, sau au mers la un muzeu sau la o biblioteca. 

Cercetatorii au constatat ca nu doar frecventa conteaza, ci si varietatea activitatilor — cu cat cineva practica mai multe tipuri diferite de activitati culturale, cu atat efectul este mai puternic. Explicatia avansata este ca fiecare activitate aduce un alt tip de stimulare — fizica, cognitiva, emotionala sau sociala.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a semnalat legatura dintre arta si sanatate inca din 2019.

In 2019, OMS a publicat un raport semnat de Daisy Fancourt — acelasi cercetator care conduce si studiul de fata — si de Saoirse Finn, in care erau evidentiate initiative precum redarea muzicii catre pacienti inainte de interventii chirurgicale sau folosirea artelor in lucrul cu persoanele cu dementa. Studiul actual merge insa mai departe, demonstrand efecte masurabile direct in structura ADN-ului.

Cercetatorii atrag atentia, totusi, ca o imbatranire biologica mai lenta nu inseamna automat o viata mai lunga. Ceasurile epigenetice folosite in studiu sunt predictive pentru morbiditate si mortalitate viitoare, iar studii anterioare au sugerat o legatura intre implicarea artistica si o durata de viata mai mare, dar sunt necesare cercetari suplimentare pentru a stabili eventuale efecte cauzale asupra longevitatii.

Mark Ball, directorul artistic al Southbank Centre din Londra, a comentat pentru The Guardian rezultatele in contextul istoriei institutiei pe care o conduce: „In sectorul artistic stim de multa vreme ca activitatile creative aduc beneficii extraordinare pentru sanatatea noastra, iar aceasta cercetare adauga o piesa noua si esentiala in puzzle, dovedind ca arta si cultura pot incetini chiar si ceasul biologic.” 

Southbank Centre a luat nastere in 1951, din Festival of Britain, iar descrierea sa de atunci ca „un tonic pentru natiune” nu a fost intamplatoare, spune Ball: „A fost o recunoastere explicita a faptului ca, dupa distrugerile si suferinta celui de-al Doilea Razboi Mondial, tara avea nevoie sa fie reunita prin arte, pentru a gasi un sentiment de optimism si vindecare.”

In premiera, un studiu demonstreaza ca vizitarea muzeelor cu opere de Van Gogh are efecte biologice masurabile in corp. Scad hormonii de stres si activeaza sistemele imunitar, endocrin si nervos.