De la moartea reginei Elisabeta a II-a a inceput cautarea pentru spatii care sa onoreze memoria celui mai longeviv monarh din istoria Marii Britanii. Printre proiectele aflate in lucru se numara construirea unor parcuri care sa poarte numele reginei sau redenumirea unor spatii publice in care sa fie amplasate statui ale Majestatii Sale.

Una dintre propunerile cele mai neobisnuite pentru istoria regala vine de la scriitorul Stefan Simanowitz si arhitectul Antonio Pisanò care au propus ca o parte din gradinile palatului Buckingham sa devina un ”sanctuar natural” in care oamenii sa se plimbe si sa contempleze viata uneia dintre cele mai influente personalitati care a trait in ultimul secol.

Initiativa lor a fost denumita ”The Queen Elisabeth II Memorial Gardens” si propune ca spatiile verzi ale palatului de pe langa Grosvenor Place sa fie transformate intr-un parc public.

Regina Elisabeta a II-a a trait cea mai mare parte a vietii in apartamentele personale din palatul Buckingham. Gradinile palatului sunt inchise in cea mai mare parte a timpului, fiind deschise publicului numai in timpul unor tururi ghidate pentru care se plateste bilet.

Potrivit celor doi artisti, parcul memorial ar transforma una dintre cele mai poluate strazi din Londra intr-un ”sanctuar natural”, unde cetatenii pot avea parte de putina liniste. Zidul actual care desparte gradinile regale de spatiul public ar ramane intact, Simanowitz si Pisanò propun in schimb deschiderea mai multor arce prin care sa se faca accesul in noul parc.

Desi dimensiunile si forma propunerii de parc nu au fost inca determinate, acesta ar putea fi delimitat de restul gradinilor printr-un gard nou care sa asigure protectia necesara domeniului regal.

”Viziunea noastra este de a oferi acces la un spatiu care sa reflecte iubirea fata de natura a Majestatii Sale. Acest proiect ar fi un mod de a ingriji Londra si ecosistemul ei unic, fragil dar rezistent in acelasi timp.” a declarat arhitectul Antonio Pisanò. 

Propunerea celor 2 artisti include si plantarea unor flori salbatice si plante care se regasesc in diferitele zone ale insulelor britanice pentru a crea o gradina diversa care sa fie accesibila inclusiv copiilor si sa reflecte ideea Regatului Unit.

Desi Regina Elisabeta a II-a are deja un parc denumit dupa ea in estul Londrei, „Parcul Olimpic Regina Elisabeta” din Stratford, Simanowitz sustine ca propunerea lor nu este ”doar un alt parc”.

”In ceea ce priveste un parc memorial, credem ca ar fi mai util ca acesta sa fie un loc apropiat de regina, un loc in care a trait si prin care s-ar fi plimbat si de care s-ar fi bucurat. E un loc puternic in care vii stiind ca regina l-a iubit”, a adaugat Stefan Simanowitz.

In prezent proiectul celor doi urmeaza sa treaca printr-un proces de finantare. Daca palatul regal va oferi permisiunea pentru crearea parcului, acesta ar putea fi creat si finantat in viitorul apropiat. Potrivit lui Simanowitz, finantarea ar putea veni prin strangeri de fonduri sau chiar printr-un grant oferit de guvernul britanic.

Anul trecut, Gradinile Palatului Buckingham au fost deschise pentru prima data publicului. Gestul are o incarcatura simbolica si marcheaza o noua era in istoria monarhiei britanice, una in care supusilor li se permite mai mult acces ca niciodata in spatiul dedicat regalitatii.

Proiectul a fost propus pentru prima data in 2015 cand a primit un raspuns favorabil de la secretarul personal al Printului Charles, actualul Rege Charles al III-lea, prin care a transmis ca este interesat de idee. 

Echipa proiectului are incredere ca parcul va fi infiintat in cele din urma si ca Regele Charles al III-lea va sprijini ideea datorita implicarii sale si devotamentului fata de mediu, ecologie si initative sustenabile. 

In calitate de Print de Wales, Charles a indeplinit sarcini oficiale in numele reginei. El a fondat The Prince’s Trust in 1976, sponsorizeaza The Prince’s Charities si este patron, presedinte sau membru a peste 400 de alte organizatii de caritate si organizatii. In calitate de ecologist autodeclarat, Charles a vorbit public despre probleme precum agricultura ecologica si schimbarile climatice, ceea ce i-a adus premii si recunoastere din partea grupurilor de mediu.

Sprijinul sau pentru medicina alternativa, inclusiv homeopatia, a fost subiectul unor critici. Opiniile sale cu privire la rolul arhitecturii in societate si la conservarea cladirilor istorice au primit o atentie semnificativa din partea arhitectilor britanici si a specialistilor in design. Din 1993, Charles a lucrat la crearea Poundbury, un nou oras experimental bazat pe gusturile sale arhitecturale. Este, de asemenea, autor sau coautor al mai multor carti.