Mircea Cartarescu vorbeste despre identitatea sa europeana, experienta dictaturii si puterea literaturii intr-un amplu interviu publicat de revista franceza „Le Point”. Discutia, realizata de jurnalista Elise Lépine, apare cu ocazia noii traduceri in limba franceza a trilogiei „Orbitor”, una dintre operele fundamentale ale scriitorului roman.

Interviul a fost publicat online pe 29 iulie 2026, sub titlul „Nu trebuie sub nicio forma sa renuntam la ideea unei Europe literare”. Revista precizeaza ca dialogul abordeaza cateva dintre temele esentiale ale operei lui Cartarescu: memoria, tirania, Europa si puterea literaturii.

„Ma definesc drept roman, dar si, foarte profund, drept cetatean european”, afirma Mircea Cartarescu. Scriitorul vorbeste despre Europa nu doar ca despre o constructie politica sau economica, ci ca despre un spatiu comun al ideilor, al cartilor si al memoriei culturale.

Experienta copilariei si a tineretii petrecute in Romania comunista ramane esentiala pentru felul in care autorul priveste libertatea. Cartarescu spune ca, fiind „copilul unei dictaturi”, stie cat de important a fost spiritul literaturii europene pentru salvarea valorilor umaniste in secolul XX. In opinia sa, cartile si solidaritatea intelectuala au oferit o forma de rezistenta in fata regimurilor totalitare.

Scriitorul observa insa ca prezentul este mai sarac in mari figuri literare decat alte epoci. Chiar si in acest context, el considera ca ideea unei comunitati culturale europene trebuie protejata. Cartarescu pledeaza pentru „o Europa care gandeste, scrie si viseaza ca un singur om”, o formulare prin care literatura devine una dintre putinele forte capabile sa uneasca experiente nationale foarte diferite.

Interviul a aparut in contextul republicarii integrale in Franta a trilogiei „Orbitor”, in noua traducere realizata de Laure Hinckel pentru editura Denoël. Primul volum, „L’Aile gauche”, a aparut in octombrie 2025, iar „Le Corps” si „L’Aile droite” au fost publicate in mai 2026. Noua editie reface arhitectura conceputa de Cartarescu sub forma unui fluture: o aripa, corpul si cealalta aripa.

Primul volum este legat de copilarie, de figura mamei si de nasterea constiintei, in timp ce al doilea reuneste biografia personala si istoria Romaniei comuniste. Ultima parte duce mai departe temele memoriei, visului si identitatii, intr-o constructie in care realitatea si imaginarul devin aproape imposibil de separat.

Prezentandu-l cititorilor francezi, „Le Point” il plaseaza pe Mircea Cartarescu intre Marcel Proust, pentru explorarea memoriei, Franz Kafka, pentru dimensiunea cosmarului, si Jorge Luis Borges, pentru labirinturile imaginatiei. Publicatia aminteste si ca numele scriitorului roman revine constant printre favoritii la Premiul Nobel pentru Literatura.

Poet la inceputul carierei, Mircea Cartarescu s-a impus in Romania prin „Nostalgia”, publicata in 1989, iar trilogia „Orbitor”, scrisa intre 1996 si 2007, i-a consolidat statutul de autor major al literaturii contemporane. Recunoasterea internationala a crescut odata cu publicarea volumelor „Solenoid”, „Melancolia” si „Theodoros”, traduse si premiate in numeroase tari.