Skip to content

Muzica, ochelarii de soare, deciziile sau zambetul ne “pacalesc” creierul sa fie mai fericit. Neurostiinta ne recomanda si alte trucuri

Neurostiinta ne ofera cateva modalitati prin care sa ne “pacalim” creierul si sa il determinam sa fie mai fericit. Fericirea lui este si fericirea noastra, asa ca va recomandam cateva trucuri studiate de cercetatori si considerate a fi eficiente.

Muzica pe care o ascultam in cea mai fericita perioada a vietii noastre ne determina sa fim fericiti si in prezent

O melodie ii poate reaminti creierului cand si in ce circumstante a mai ascultat-o in trecut. Alte studii care au in centru muzica ne arata ca, de exemplu, este foarte posibil ca muzica pe care o iubeam la 20 de ani sa ne placa toata viata, deci o putem pune si in playlistul de fericire, iar cantecele preferate sunt acelea pe care le asociem cu o emotie pozitiva intensa.

La polul opus, oamenii de stiinta au descoperit ca starurile rock traiesc mai intens, dar mai putin, iar muzica country creste riscul de suicid.

Zambetul ne face mai fericiti decat o ciocolata sau banii cash, sustine un studiu din 2005 realizat in Marea Britanie

Creierul nostru detecteaza stimulii, ii evalueaza, dupa care decide cum ar trebui sa se simta, iar acest proces numit biofeedback ne aduce mai aproape de fericire. Zambetul poate sa apara atunci cand suntem fericiti, dar si procesul invers este valabil: zambetele produc fericire.

Etichetarea si descrierea emotiilor negative le diminueaza puterea

Constientizarea si descrierea in 1-2 cuvinte a unei emotii negative reduce influenta ei emotionala. Suprimarea sau negarea acestor sentimente ne deterioreaza starea, asa ca etichetarea lor poate fi un pas inainte spre relaxare si fericire. Etichetarea emotiilor este o practica intalnita frecvent atat in mindfulness sau meditatie, cat si in tehnicile de negociere FBI.

Cand luam decizii, cream intentii si setam obiective, toate trei parte a acelorasi circuite neuronale, responsabile cu relaxarea si fericirea

Amanarea deciziilor creste anxietatea, grija si sentimentul ca nu suntem in control. Chiar daca decizia poate fi greu de luat, specialistii ne recomanda sa nu ne concentram pe “cea mai buna alegere”, ci pe cea “suficient de buna”. Atunci cand incercam sa fim “suficient de buni” si nu “cei mai buni” activam mai mult zona dorso-laterala prefrontala, ceea ce ne ajuta sa ne simtim in control, mai relaxati si mai fericiti. 

Ochelarii de soare inlatura reactia de incruntare sau micsorare a ochilor la contactul cu lumina si opreste biofeedbackul negativ

Atunci cand ne incruntam, creierul crede ca ar trebui sa fie ingrijorat si nefericit. Daca la baza acestei reactii este lumina puternica, cel mai bun “antidot” sunt ochelarii de soare. Ei ne ajuta sa ii transmitem creierului ca totul este in regula.

 “Pentru ce lucruri sau oameni sa fiu recunoscator?” este o intrebare potrivita atunci cand vreti sa fiti mai fericiti

Recunostinta ne afecteaza creierul din punct de vedere biologic. Cand incercam sa gasim acele lucruri, aspecte sau oameni pentru care sa fim recunoscatori, creierul “este fortat” sa se concentreze pe aspectele pozitive ale vietii noastre si creste nivelul de dopamina si serotonina. Cercetatorii cred ca in tot acest proces mai importanta este cautarea decat identificarea propriu-zisa a acelor aspecte pozitive.

Intentiile si obiectivele se formeaza in cortexul prefontal si schimba modul in care creierul nostru percepe lumea

In cadrul unui studiu, cercetatorii au proiectat pe un ecran cercuri, in fata unui grup de subiecti. Unul dintre cercuri era intotdeauna diferit – putin mai mic sau mai luminos. Atunci cand au avut de indeplinit obiective clare, cum ar fi sa arate sau sa “prinda” un cerc, s-a constatat ca participantii la studiu se descurcau mult mai bine cu cercurile diferite.

Asta i-a ajutat pe cercetatori sa inteleaga ca obiectivele pot schimba modul in are percepem lumea. Un truc eficient atunci cand suntem stresati sau obositi este “reintoarcerea” la scopurile noastre pe termen lung, proces care ii ofera mintii un simt al controlului si duce la eliberarea de dopamina.

Citește în continuare