Odata cu venirea sezonului rece, zilele devin mai scurte, iar lipsa luminii naturale poate accentua simptomele tulburarii afective sezoniere. 

Un studiu-pilot publicat recent a analizat daca un consum zilnic de afine ar putea contribui la imbunatatirea starii de spirit in randul persoanelor varstnice. Cercetarea a fost realizata de specialisti de la Harvard Medical School si publicata in revista „The Journal of Nutrition, Health & Aging”. 

Autorii au urmarit in special legatura dintre afine, microbiomul intestinal si dispozitie, acordand atentie fibrelor si antocianilor, compusi vegetali care interactioneaza cu bacteriile din intestin.

La cercetare au participat 18 persoane cu varsta de peste 65 de ani, care prezentau simptome depresive usoare. Voluntarii aveau un stil de viata sedentar, iar majoritatea erau femei cu studii superioare. Dieteticiana Diane Lindsay-Adler, profesoara asistenta de pediatrie la New York Medical College, considera ca aceasta metoda reprezinta standardul de referinta in cercetarea clinica.

Timp de trei luni, jumatate dintre participanti au primit zilnic 48 de grame de pudra de afine liofilizate, echivalentul a doua cani de fructe proaspete.

Ceilalti voluntari au primit o pudra placebo. Cercetatorii le-au evaluat periodic starea psihica si au efectuat mai multe teste medicale.

La finalul studiului, participantii din ambele grupuri au spus ca se simt ceva mai bine. Cei care au consumat pudra de afine au raportat insa o reducere mai mare a simptomelor depresive. In acest grup au aparut si modificari ale abundentei si compozitiei bacteriilor intestinale — cercetari anterioare au aratat ca acestea pot avea legatura cu dispozitia si functiile cognitive.

Matthew Landry, profesor de stiinte biocomportamentale la Universitatea California din Irvine, atrage atentia ca rezultatele trebuie privite cu prudenta. Desi participantii care au primit afine au inregistrat o ameliorare mai pronuntata a simptomelor, iar evolutia lor a fost mai constanta, diferenta fata de grupul placebo nu a fost semnificativa statistic.

Toti participantii aveau simptome depresive usoare, ceea ce le oferea o marja mai mica de ameliorare decat in cazul persoanelor cu manifestari mai severe. „Studiul nu a fost conceput ca sa arate ca afinele pot trata depresia. A fost conceput ca studiu-pilot, pentru a demonstra fezabilitatea si a aduna date preliminare.”, a explicat Landry.

Modificarile observate la nivelul microbiomului au fost, de asemenea, reduse. Cercetatorii au identificat schimbari usoare in sase familii de gene microbiene. Landry considera ca rezultatul trebuie interpretat cu rezerva, deoarece celelalte elemente analizate nu au prezentat diferente intre cele doua grupuri: compozitia florei intestinale, caile metabolice si nivelul acizilor grasi cu lant scurt masurati in probele de scaun.

Afine proaspete, congelate sau uscate, in locul pudrei concentrate.

Afinele sunt bogate in nutrienti si pot contribui la cresterea aportului de fibre, vitamine, minerale si antioxidanti, atunci cand sunt incluse intr-o alimentatie variata. Se recomanda insa consumul fructelor proaspete, congelate sau uscate, deoarece pudra folosita in studiu poate avea o concentratie mai mare de zahar si calorii.

„Afinele sunt bogate in fibre si in antociani, care pot ajuta la reducerea inflamatiei si la sustinerea unui intestin sanatos. Sunt un adaos excelent la o alimentatie sanatoasa, dar nu exista niciun motiv sa incepem sa mancam doua cani pe zi pentru a ne imbunatati dispozitia, pe baza acestui studiu mic.”, a declarat Lindsay-Adler.

Fructele intens colorate, printre care se numara afinele, contin cantitati importante de flavanoli. Acesti compusi vegetali sunt prezenti in cantitati relativ mici in alimentatie si au fost asociati cu mai multe beneficii pentru sanatate: reducerea riscului de boli cardiovasculare si cancer, precum si incetinirea declinului cognitiv. 

Consumul de afine s-a regasit si printre recomandarile medicului oncolog format la Harvard care a conceput dieta miliardarului Richard Branson, trecut de 70 de ani.

Depresia necesita adesea tratament de specialitate, inclusiv medicatie. Rezultatele acestui studiu nu schimba recomandarile medicilor, iar consumul de afine sau alte modificari ale stilului de viata nu pot inlocui tratamentul prescris. 

Miscarea regulata, gradinaritul si participarea lunara la un eveniment cultural sunt alte exemple de obiceiuri asociate cu un risc mai mic de depresie. Unele studii citate de Inc. au indicat reduceri importante ale riscului in cazul acestor activitati.

Un alt studiu a analizat efectele afinelor si strugurilor rosii asupra sanatatii inimii.

O cercetare realizata de Universitatea Catolica San Antonio din Murcia si publicata in revista „Nutrients” a analizat efectele consumului regulat de struguri rosii si afine asupra sanatatii cardiovasculare. Studiul a fost coordonat de dr. José Abellán-Alemán, directorul Catedrei de Risc Cardiovascular, in colaborare cu doua institutii britanice: West Hertfordshire Teaching Hospitals NHS Trust si Nutritional Insight.

Cele doua fructe contin resveratrol si antociani, compusi naturali care pot contribui la reglarea tensiunii arteriale si la imbunatatirea unor indicatori legati de colesterol si inflamatie. Aceste efecte pot fi importante mai ales pentru persoanele cu risc cardiovascular crescut.

In cazul strugurilor, cercetatorii au analizat soiuri noi cu pulpa rosie, precum Boombite, cultivat in regiunea Murcia. Aceste soiuri contin resveratrol si antociani atat in coaja, cat si in pulpa, in cantitati considerabil mai mari decat strugurii traditionali cu pulpa alba.

Consumul regulat de afine a fost asociat cu imbunatatirea functiei endoteliale si reducerea rigiditatii arteriale. Ambii indicatori sunt importanti pentru sanatatea vaselor de sange si buna circulatie. Nuanta rosie, albastruie sau violeta a acestor fructe este data, in parte, de antociani, pigmenti naturali din familia polifenolilor, cunoscuti pentru proprietatile antioxidante si antiinflamatorii. Acestia pot proteja celulele de stresul oxidativ si pot sustine sanatatea cardiovasculara.

Profesorul Abellán-Alemán recomanda si alte patru categorii de fructe care pot fi incluse intr-o alimentatie benefica pentru inima. 

Rodiile contin cantitati mari de polifenoli si au proprietati antioxidante, contribuind la protejarea celulelor impotriva stresului oxidativ. Portocalele, lamaile, grapefruitul si limetele sunt surse de flavonoide, compusi care pot ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Citricele furnizeaza si potasiu, mineral care contribuie la mentinerea echilibrului de sodiu in organism.

Merele contin fibre solubile, in special pectina, care reduce absorbtia colesterolului la nivel intestinal, precum si flavonoide. Ciresele pot contribui la scaderea tensiunii arteriale si la imbunatatirea functionarii vaselor de sange, favorizand circulatia.