Skip to content

Teatrul National din Iasi implineste 180 de ani. Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu sunt nume strans legate de acest teatru

Sub directoratul lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, acum 180 de ani la Iasi aparea primul Teatru National si prima institutie de spectacole de stat din spatiul romanesc. La acea vreme, pe 18 noiembrie, avea loc primul spectacol romanesc sub acoperisul unei institutii teatrale nationale de stat: spectacolul „Farmazonul din Harlau” de Vasile Alecsandri, pus in scena de Costache Caragiali.

Conform documentelor vremii, un prim spectacol de teatru in limba romana a avut loc in Iasi in casa boierului Ghica, fiind pusa in scena piesa “Mirtil si Hloe” de catre Gheorghe Asachi. Orasul incepuse deja sa se formeze cultural, cu numeroase spectacole ale trupelor straine (italiene, franceze, rusesti) in programul iesean, care se montau in sali special amenajate.

O marturie sta in scrierea lui N. A. Bogdan – “Orasul Iasi”, editia a II-a, 1913, care noteaza ca ”Prima dintre acestea a fost cea amenajata in casele din aceasta zona ale boierului Lascarachi Agachi, zis ”Talpan”, in 1812 de catre italianul Gaetano Magi”.

In 1832 ”… o alta trupa frantuzeasca de comedii si vodeviluri soseste in Iasi sub directia a doi frati Fouraux si, negasind salile de teatru cladite de Magi, preface in teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma ”Théâtre de varieté”. Pe scena acestui teatru, in 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul in limba romana intitulat „Serbarea pastorilor moldoveni”,in care „actorii” erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogalniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Varnav si alti fii de boieri”, noteaza aceeasi sursa.

Tot in acest ”Théâtre de varietés” s-au dat primele spectacole ale Teatrului National Iasi, infiintat in 1840, sub directiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri si Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei romanesti: Costache Caragiali), pana in 22 decembrie 1846, cand a fost inaugurata noua sala a Teatrului cel mare de la Copou, in casa boiereasca a lui Mihail Sturza, trecuta acum in proprietatea Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iasi.

Stagiunile 1849-1850 si 1851 şi 1852 sunt stagiunile triumfului lui Matei Millo, insa dupa succesele stralucite apar dificultati de ordin administrativ (dese schimbari ale conducerii), ori social (epidemia de holerăa. Din 1866, Guvernul acorda o subventie de 50 000 lei Primariei din Iasi care e obligata sa ia asupra ei intreaga administratie a Teatrului moldovenesc, insa rezultatele slabe hotarasc numirea unui director profesionist in persoana actorului N. Luchian care angajeaza, pe langa actorii ieseni, trupa bucuresteană a lui Mihai Pascaly.

O data cu venirea acestuia la conducerea teatrului, urmeaza o perioada de cautari in privinta repertoriilor care sa corespunda menirii de Teatru National socotit drept o scoala a limbii, a indreptarii moravurilor si a instruirii unor segmente cat mai largi de public.

Istoria cladirii actuale a Teatrului National din Iasi este legata de un eveniment mai putin fericit – distrugerea vechiului Teatru de la Copou in urma unui incendiu devastator, in noaptea de 17 spre 18 februarie 1888.

Demersurile pentru construirea noului teatru au durat pana in 1894 cand, datorita staruintelor primarului, ale Consiliului comunal, precum si ale deputatului Miltiade Tzoni, este aprobat contractul cu arhitectii vienezi Fellner si Helmer, cunoscuti pentru constructia teatrelor din Viena, Praga, Odessa, Mainz, Hamburg, Oradea, Darmstadt, Budapesta, Timisoara, Augsburg, Cernauti, Carlsbad, Fiume, Pressburg, Szegedin, Cluj sau Berlin. 

Executia constructiei a fost incredintata unei societati bucurestene, iar uzina electrica si cea termica au fost realizate de o societate berlineza. De la noul teatru s-au alimentat primele instalatii de iluminat public din Iasi (iluminatul Pietii Teatrului cu 12 lampi electrice cu arc voltaic) care constituie inceputul electrificarii orasului Iasi. Lucrarile de constructie dureaza doi ani si, in 1896, la 2 decembrie, in cadrul unei impresionante ceremonii culturale, are loc solemnitatea predarii cheilor primarului Nicolae Gane.      

Programul deschiderii a cuprins „Uvertura Nationala” de Flechtenmacher, vodevilurile „Muza de la Burdujeni” de Costache Negruzzi si „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri, dar si comedia in versuri „Poetul romantic” de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit saracilor din Iasi, iar venitul seratei a doua a revenit artistilor Societatii dramatice din Iasi.                                            

Sala Mare a teatrului are 740 de locuri si este organizata in stal, loje si balcoane, cu ornamente de inspiratie baroca si rococo, fie ca este vorba despre reprezentarile sculpturale sau picturale.

Cele 1418 lampi electrice si candelabrul cu 109 becuri din cristal de Venetia lumineaza un teatrul,  iar cortina principala, pictata de maestrul vienez Lenz si terminata de unul din discipolii sai, este conceputa sub forma unei alegorii a vietii cu cele trei varste in plan central.

Plafonul si cortina de fier au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier prezinta motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonul a avut ca tematica Povestea, reprezentata figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe si ingeri incadrati de o stucatura rococo. Tot pe plafon, deasupra fosei orchestrei, se afla stema celor patru provincii reunite, cu insemnele heraldice ale fiecareia, iar din stema regala aflata intr-un plan paralel, cel mai vizibil este sceptrul, insemnele regale fiind indepartate dupa abdicare. 

Sarbatoarea Teatrului National Iasi este marcata printr-o serie de evenimente care are menirea de a oferi publicului accesul la istoria fascinanta de 180 de ani a scenei nationale iesene de teatru: expozitii, lansare de album si numeroase momente in spatiul virtual.

Incepand de miercuri, 25 noiembrie, in cadrul campaniei „TNI 180 – stagiuni nationale neintrerupte”, Teatrul National Iasi deschide expozitia „Spectacolul Istoriei”, unde pe pietonalul Stefan cel Mare din Iasi vor fi amplasate 20 de simeze cu documente de arhiva, imagini din spectacole – unele  expuse in premiera –, fotografii din colectii private, corespondenta administrativa, care incearca sa reconstituie pasii unei istorii vii.

De asemenea, in parcul Teatrului National se va regasi o colectie valoroasa de afise din perioada 1840-2020. Cel mai vechi afis dateaza din anul 1840 si apartine primului spectacol prezentat sub egida Teatrului National, „Farmazonul din Harlau” de V. Alecsandri.

Citește în continuare