Agresata de mult mai multe informatii decat acum 25 de ani si profitand de tehnologia avansata, mintea umana e tot mai analizata de specialist. Iar  noi suntem mult mai preocupati sa intelegem cum ne functioneaza mintea si cum o protejam.

Dragan Rangelov, lector universitar in psihologie si neurostiinte cognitive, a aratat intr-un studiu, realizat impreuna cu colegii sai, ce se intampla in creieerul nostru cand ne schimbam parerea despre un subiect.

De ce unii oameni aleg sa isi schimbe parerea, iar altii raman la prima alegere in situatii simple din viata este o tema studiata mult de psihologi si neurologi.

Cercetarile despre schimbarea deciziilor folosesc conceptul de metacognitie pentru a explica cum si cand are loc aceasta schimbare. In linii mari, metacognitia se refera la procesele psihologice si biologice care ne informeaza cat de bine ne descurcam la o anumita sarcina.

Intr-un fel, metacognitia este acea voce interioara care ne spune fie ca suntem pe drumul cel bun, fie ca ar trebui sa incercam mai mult.

Intuitiv, schimbarea de opinie poate fi declansata de lipsa de incredere in alegerea initiala. Totusi, cercetarile arata ca  oamenii isi schimba parerea mai rar decat ne-am fi asteptat — chiar daca de multe ori se simt nesiguri in legatura cu deciziile lor.

Pe de alta parte, atunci cand oamenii aleg sa isi schimbe parerea, de cele mai multe ori o fac in bine. Aceasta abilitate de a evalua corect daca merita sa iti schimbi decizia se numeste sensibilitate metacognitiva.

Cercetarile  arata ca oamenii iau decizii mai bune legate de schimbarea alegerii atunci cand sunt pusi sub presiunea timpului.

A intelege mai bine modul in care decidem sa ne schimbam parerea ar putea duce la metode prin care sa ne antrenam mintea sa ia decizii mai bune.

Creierul nostru arata dinainte daca ne vom schimba parerea

Pentru a afla mai multe, a fost masurata activitatea cerebrala a oamenilor chiar inainte ca ei sa ia prima decizie, intr-o sarcina de laborator care presupunea raspunsuri la imagini in miscare pe un ecran, iar testul a reusit sa prezica schimbarea deciziei cu cateva secunde inainte ca aceasta sa aiba loc.

Aceste rezultate sugereaza ca activitatea cerebrala care prezice schimbarea deciziei ar putea fi folosita pentru a imbunatati calitatea primei alegeri, fara sa mai fie nevoie de o schimbare ulterioara. Un antrenament bazat pe astfel de date ar putea ajuta profesionisti din domenii sensibile, precum sanatatea sau apararea, sa ia decizii mai bune.

Desi cercetarile arata ca schimbarea deciziei duce de obicei la rezultate mai bune, oamenii ezita sa faca asta.

Exista cel putin doua motive:

1. Efort cognitiv suplimentar. Sa iti schimbi parerea inseamna sa analizezi mai atent calitatea primei alegeri. Nu orice decizie merita acest efort, iar multe alegeri cotidiene sunt suficient de bune chiar daca nu sunt perfecte.
   • Exemplu: daca alegi un suc cu aroma de portocale mai putin reusit, asta nu iti va afecta prea mult bunastarea.
   • Cercetarile din marketing arata ca oamenii raporteaza un nivel mai mare de satisfactie cand au mai putine optiuni. Acest fenomen se numeste „paradoxul alegerii”. Cu cat avem mai multe optiuni si, deci, mai multe sanse de a ne razgandi, cu atat e mai obositor mental.
2. Impact social. Schimbarile frecvente de parere pot semnala trasaturi de personalitate considerate negative. Relatiile interpersonale de incredere se bazeaza pe capacitatea de a prezice si de a conta pe actiunile celuilalt. Razgandirile dese pot fi vazute ca instabilitate si pot afecta integrarea sociala.

Stiinta schimbarii de opinie este un domeniu aflat intr-o dezvoltare rapida.

Cercetarile viitoare s-ar putea concentra pe identificarea unor markeri clari de activitate cerebrala care sa indice o schimbare de decizie corecta. Daca acesti markeri vor fi confirmati, ei ar putea fi folositi pentru a-i ajuta pe oameni sa devina experti in recunoasterea momentelor in care merita sa isi schimbe parerea — pentru rezultate profesionale si sociale mai bune.