Un studiu recent realizat in Canada sugereaza ca observarea pasarilor ofera beneficii majore pentru mentinerea sanatatii creierului, modificand atat structura, cat si modul de functionare al acestuia.

Observarea pasarilor este pasiune care presupune inarmarea cu rabdare si un binoclu. Este o activitate relaxanta care este deseori trecuta cu vederea in ritmul alert al vietii moderne.

Cercetatorii au descoperit diferente fiziologice clare in creierele pasionatilor cu experienta, aceste modificari fiind strans legate de o imbunatatire a perceptiei, a atentiei si a memoriei. 

Conform rezultatelor obtinute, observarea pasarilor (birdwatching) poate ajuta la mentinerea acuitatii mintale, avand potentialul de a incetini anumite elemente specifice imbatranirii cognitive.

Un studiu canadian in domeniul neurostiintei a realizat o comparatie directa intre creierele observatorilor de pasari cu nivel de expertiza si cele ale incepatorilor. Oamenii de stiinta au constatat ca expertii prezentau un tesut cerebral mai dens in regiunile asociate in mod direct cu atentia si cu procesarea vizuala. Densitatea crescuta poate fi un indicator al unei comunicari imbunatatite intre neuroni, diferentele structurale fiind direct asociate cu o acuratete superioara in procesul de identificare a pasarilor.

„Creierele noastre sunt foarte maleabile”, a explicat autorul principal al studiului, Erik Wing, care la momentul desfasurarii cercetarii activa ca bursier postdoctoral la Rotman Research Institute, institutie ce apartine de Baycrest Academy for Research and Education din Toronto. 

Invatarea unei noi abilitati declanseaza in creier un proces de reorganizare cunoscut sub numele de neuroplasticitate, un fenomen studiat anterior cu precadere in randul persoanelor care si-au perfectionat abilitati extrem de specializate, precum atletii de performanta sau muzicienii.

Echipa de cercetatori a ales sa studieze pasionatii de observarea pasarilor deoarece aceasta activitate, desfasurata in habitatele naturale, implica o fuziune unica a mai multor arii cognitive. 

Observarea pasarilor, a detaliat Wing, aflat acum in pozitia de cercetator asociat la Universitatea York din Toronto, combina identificarea de finete, cautarea vizuala si atentia concentrata asupra mediului imediat cu sensibilitatea la miscare si detectarea tiparelor. Mai mult, activitatea presupune construirea unor retele conceptuale elaborate de specii inrudite, observatorul fiind obligat sa memoreze ceea ce vede si sa compare informatia vizuala proaspata cu niste sabloane interne, mai exact cu imaginile deja stocate in creier.

Grupul de experti analizat a fost format din 29 de persoane cu varste cuprinse intre 24 si 75 de ani, recrutate strategic din cadrul unor organizatii de profil precum Toronto Ornithological Club si Ontario Field Ornithologists. 

Prin contrast, grupul de incepatori a inclus tot 29 de persoane, avand varste intre 22 si 79 de ani, fiind alcatuit atat din membri ai acelorasi grupuri ornitologice, cat si din pasionati de alte activitati in aer liber, precum drumetiile montane sau gradinaritul. 

Nivelul de expertiza nu a fost stabilit strict pe baza anilor de experienta, desi unii participanti practicau acest hobby de aproape o jumatate de secol, ci a fost determinat riguros prin intermediul unor teste de screening.

In cadrul unui exercitiu practic de asociere, expertii au demonstrat o acuratete net superioara in comparatie cu incepatorii in ceea ce priveste identificarea speciilor de pasari, indiferent daca acestea erau native zonei Toronto sau proveneau din medii straine. Elementul care i-a surprins cel mai mult pe cercetatori a fost insa activitatea neurologica a expertilor aflata in relatie directa cu procesul de identificare propriu-zis.

Pentru a examina in detaliu creierele participantilor, studiul a utilizat doua tipuri distincte de imagistica prin rezonanta magnetica (RMN): de difuzie si functionala. RMN-ul functional le-a permis cercetatorilor sa observe in timp real care parti ale creierului deveneau active pe parcursul exercitiului de identificare a pasarilor. In cazul expertilor, exact aceleasi zone care prezentau diferente structurale s-au activat intens in timpul sarcinii, fenomenul fiind si mai pronuntat atunci cand acestia au fost provocati sa identifice specii straine, mai putin familiare.

O alta concluzie majora a studiului publicat in JNeurosci (The Journal of Neuroscience) indica faptul ca aceste avantaje cognitive nu dispar, ci par sa persiste odata cu inaintarea in varsta. 

Scanarile au aratat ca observatorii experimentati, indiferent de varsta lor, prezentau un declin mai putin pronuntat legat de imbatranire in aceleasi regiuni ale creierului, spre deosebire de incepatori sau de non-practicanti din aceeasi categorie de varsta. Rezilienta sugereaza ca dobandirea unei expertize intr-un hobby complex contribuie la construirea asa-numitei „rezerve cognitive”, adica abilitatea creierului de a-si mentine functiile si de a compensa atat modificarile survenite odata cu varsta, cat si posibilele daune.

Ce optiuni aveti in Bucuresti si in Romania pentru observarea pasarilor.

In Bucuresti, Societatea Ornitologica Romana si Administratia Parcului Natural Vacaresti organizeaza periodic tururi ghidate, in care participantii primesc lunete terestre si explicatii directe de la biologi si ornitologi avizati. Spre exemplu, in Parcul Tineretului au fost documentate 130 de specii de pasari, de la pitigoi, ciocanitori si rate, pana la starci sau pescarusi.

La nivel national, Delta Dunarii ramane polul suprem pentru birdwatching asistat. Agentiile de ecoturism ofera trasee specializate de cateva zile in zone strict protejate, precum padurea Letea sau salba de lacuri din jurul localitatii Mila 23. Ghizii autorizati folosesc ambarcatiuni camuflate, dotate cu motoare electrice silentioase, ducand turistii in habitate retrase unde pot observa in liniste specii emblematice si vulnerabile, precum pelicanul cret sau vulturul codalb.

Parcul Natural Vacaresti (Bucuresti). Este cea mai buna solutie, cu o biodiversitate impresionanta, specialistii inregistrand aici peste 180 de specii de pasari, aproape jumatate din intreaga avifauna a Romaniei. Puteti utiliza foisoarele de observatie si ascunzatorile amenajate in stufaris pentru a cauta si fotografia exemplare rare sau protejate. Printre speciile cu adevarat speciale care cuibaresc sau tranziteaza aceasta oaza urbana se numara rata rosie, o specie considerata vulnerabila pe plan mondial, cormoranul mic, starcul pitic si starcul rosu. 

Parcul Natural Comana (jud. Giurgiu), la aproximativ o ora distanta de Bucuresti. Este cel mai cunoscut loc pentru birdwatching aproape de capitala. Habitat: stufarisuri, padure, balti, lunca. In acest loc puteti vedea starci, egrete, lisite, prigorii, ciocarlii, ciuf de padure. Locul e perfect pentru o expeditie speciala cu cei mici pentru ca accesul e facil, sunt poteci amenajate si tururi cu barca disponibile.

Balta Suhaia / Lunca Dunarii – Zimnicea / Turnu Magurele – ~2,5h. Este o zona foarte bogata in pasari acvatice si de campie unde puteti sa vedeti lopatari, starci, gaste, rate, nagati, codalbi. Este o locatie excelenta mai ales in migratia de primavara cand aveti o varietate foarte mare de pasari.

Lacurile de pe raul Arges (Mihailesti, Ogrezeni) la o distanta de 30 min – 1h de Bucuresti. Puteti vedea pasari ca lisite, cormorani, starci, pescarusi, rate, iar locul este usor accesibil pentru o excursie de vacanta sau de week end. In plus, se pot vedea si pasari rapitoare in zona.

Balta Bistret (jud. Dolj) la 3 ore distanta de Bucuresti e in loc unde cei mici pot vedea nu doar lunca superba pe Dunare, ci si o diversitate mare de pasari fara sa fie nevoie sa ajungeti in Delta Dunarii. Daca aveti noroc puteti vedea aici pelicani, starci, chirighite, sitari, codalbi. E un loc mai putin cunoscut, dar spectaculos in aprilie-mai.

Pentru o astfel de activitate, trebuie sa obtineti un simplu binoclu si sa va faceti un plan in prealabil pentru a transforma o plimbare relaxanta in ceea ce oamenii de stiinta numesc o veritabila sesiune de gimnastica neuronala.