O echipa formata din 22 de experti in nutritie din Europa, Canada, Statele Unite si Australia a lansat prima piramida alimentara internationala, o initiativa care vine in contradictie directa cu recomandarile oficiale promovate recent de administratia Trump. 

Noul ghid, publicat in revista Advances in Nutrition, readuce in atentie formatul clasic al piramidei pe care americanii il folosesc de zeci de ani. Concret, ne arata exact ce grupe de alimente ar trebui sa includem in meniul de zi cu zi, dar si care sunt portiile corecte.

Proiectul a fost coordonat de Karen Della Corte, profesoara de nutritie la Brigham Young University, iar echipa ei subliniaza ca acesta este primul ghid global care reuseste sa puna de acord specialisti din culturi si tari atat de diferite. 

Vorbim despre un model care a luat ce e mai bun din politicile alimentare din Statele Unite,Canada, Australia, Germania, China, Olanda si tarile nordice, bazandu-se in acelasi timp pe concluziile a peste 200 de studii stiintifice. 

In plus, noua abordare are sustinerea totala a unora dintre cei mai respectati experti mondiali in domeniul carbohidratilor.

Noua paradigma nutritionala schimba macazul fata de recomandarile recente ale administratiei Trump. Acestea din urma merg pe linia agendei „MAHA”, sustinuta de secretarul pentru sanatate Robert F. Kennedy Jr., o viziune care ajunge sa puna carnea rosie deasupra alimentelor pe baza de plante. 

In schimb, piramida internationala aduce in prim-plan proteinele vegetale, uleiurile sanatoase pentru gatit si carbohidratii de calitate. Astfel, temelia alimentatiei noastre ar trebui sa fie formata exclusiv din fructe, legume, leguminoase si cereale integrale sau cat mai putin procesate. Acest lucru nu inseamna ca produsele de origine animala sunt complet taiate de pe lista; ghidul este cat se poate de flexibil si se potriveste perfect si celor care au un stil de viata vegetarian sau vegan.

Specialistii pun atentia pe trei directii esentiale: hrana pe baza de plante ca fundatie absoluta a dietei, alegerea unor surse calitative de grasimi si proteine, si atentia sporita la calitatea carbohidratilor. 

Mai exact, mesajul lor nu este sa fugim de carbohidrati, ci sa ii alegem pe cei plini de fibre, in forma lor cat mai naturala, eliminand pe cat posibil cerealele rafinate si bauturile pline de zahar. Optiunile inteligente, cu un impact minim asupra glicemiei, includ painea integrala, fasolea, lintea, bulgurul, orezul basmati si pastele integrale.

„Cand va ganditi la ce veti manca la urmatoarea masa, incepeti prin a alege alimentele vegetale pe care vreti sa le transformati in vedeta farfuriei. Puneti-va intrebarea: ce legume, ce cereale integrale sau cu indice glicemic scazut, ce tip de fasole sau linte se potrivesc aici? Indiferent de ce mituri urbane ajung la noi, adevarul este ca in stiinta nutritiei exista un consens clar despre ce inseamna, de fapt, o fundatie alimentara corecta. Am vrut pur si simplu sa adunam aceste principii de baza si sa traducem un munte de studii stiintifice intr-o piramida alimentara logica si foarte usor de aplicat.”, a explicat Della Corte.

Carnea rosie trece in plan secund, in timp ce uleiul de masline si cel de rapita iau locul grasimilor animale.

Decenii intregi de studii ne arata ca un consum obisnuit de carne rosie – plina de grasimi saturate care dau peste cap colesterolul – vine la pachet cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cancer si chiar mortalitate prematura. Tocmai de aceea, piramida vine cu o abordare mult mai proaspata: cand cautam proteine, ar trebui sa mizam mult mai des pe fasole, mazare, linte, peste, pui sau iaurt, lasand carnea rosie si mezelurile pe ultimele locuri. 

Regula de aur este ca friptura sa nu ocupe jumatate de farfurie. La capitolul gatit, noul ghid da un vot de incredere uleiului de rapita si celui de masline, scotand din ecuatie grasimile animale grele, cum sunt untul sau untura de vita si oaie.

In ceea ce priveste zaharul, specialistii merg pe regula stricta ca acesta sa nu depaseasca 10% din totalul caloriilor zilnice, pastrand practic directia recomandarilor americane clasice. 

In contrast, administratia Trump a venit anul acesta cu o modificare, fixand o limita de cel mult 10 grame de zahar adaugat la o masa, din dorinta de a simplifica mesajul catre public. Cu toate acestea, cercetatorii avertizeaza ca nu este in regula sa punem toate sursele de zahar in aceeasi categorie. De fapt, bauturile dulci sunt considerate un inamic al organismului, iar zaharurile prezente natural in anumite alimente nu prezinta acelasi grad de pericol. Solutia ideala propusa de ei este una simpla: clasica apa plata sau minerala, fara niciun strop de zahar.

Un alt aspect extrem de actual al acestui ghid este atentia acordata impactului ecologic. 

Noua abordare s-a inspirat si din dieta EAT-Lancet, centrata pe sanatatea planetei, care arata ca un meniu gandit corect nu doar ca ne fereste de boli cronice, dar reuseste sa reduca masiv si emisiile de gaze cu efect de sera din industria alimentara. Spre deosebire de pozitia adoptata de administratia Trump, autorii noului ghid recunosc cat se poate de deschis impactul pe care il au fermele de animale asupra emisiilor de carbon si metan care accelereaza incalzirea globala.

Specialistii sunt perfect constienti ca aceste schimbari in meniul zilnic nu sunt atat de simplu de implementat in viata reala, mai ales pe fondul unei scumpiri agresive a alimentelor peste tot in lume. 

Pentru a ne ajuta sa facem tranzitia catre acest stil de viata, Della Corte ofera cateva exemple si schimbari extrem de usor de integrat in programul zilnic: constructia fiecarei mese trebuie sa plece invariabil de la legume, leguminoase si cereale integrale. Cand avem pofta de o gustare, ar trebui sa alegem nuci, seminte, fructe sau legume cu hummus in loc sa desfacem o punga de snack-uri hiper-procesate si goale de nutrienti. 

In plus, painea integrala ar trebui sa o inlocuiasca definitiv pe cea alba, iar cerealele cat mai curate si pline de fibre sunt de preferat in fata variantelor expandate sau sub forma de fulgi ultra-rafinati. 

La cratita, uleiul de masline si cel de rapita trebuie sa ia clar locul untului si al unturii, iar in pahare, bauturile carbogazoase pline de siropuri isi gasesc cel mai bun inlocuitor in apa plata sau minerala.