Cele mai sanatoase opt tipuri de cafea, recomandate de un dietetician. De la cafea la filtru la cafea cu ciuperci.

Cafeaua este bogata in antioxidanti, iar modalitatea in care este preparata poate influenta efectele sale asupra sanatatii. Pentru cei care isi incep dimineata cu o cafea, varianta simpla, filtrata si fara zahar sau alte adaosuri este una dintre cele mai bune alegeri. Conteaza insa si cantitatea de cafeina, ingredientele adaugate, valoarea nutritiva si aciditatea bauturii.
Dieteticiana Julie Stefanski (RDN), purtatoare de cuvant a Academiei de Nutritie si Dietetica din Statele Unite, a alcatuit pentru publicatia Health un clasament al celor mai sanatoase opt tipuri de cafea.
Pe primul loc se afla cafeaua neagra preparata la filtru.
Aceasta se obtine prin turnarea treptata a apei fierbinti peste cafeaua macinata, asezata intr-un filtru deasupra unei cani sau a unui vas. Gustul si intensitatea depind de granulatia cafelei si de gradul de prajire al boabelor.
Un avantaj important al acestei metode de preparare tine de compozitia cafelei. Boabele contin in mod natural diterpene, compusi care pot creste nivelul colesterolului. Filtrul de hartie retine o mare parte dintre aceste substante, motiv pentru care cafeaua filtrata este considerata o alegere mai buna pentru sanatatea cardiovasculara decat cea preparata fara filtru.
Locul al doilea este ocupat de cafeaua americano, obtinuta prin adaugarea apei fierbinti peste un espresso. Are un gust mai putin concentrat si pastreaza o mare parte din proprietatile cafelei folosite la preparare.
„Comparativ cu cafeaua neagra la filtru, polifenolii din espresso si din americano sunt mai multi in acelasi volum de lichid”, explica Stefanski. Totusi, o portie obisnuita de cafea la filtru are un volum mult mai mare decat un espresso, astfel ca poate furniza o cantitate totala mai mare de polifenoli. Americano are si avantajul unui continut mai ridicat de apa, ceea ce contribuie la aportul zilnic de lichide.
Espresso-ul contine aproximativ jumatate din cafeina unei cani de cafea, concentrata intr-un volum mult mai mic.
Pe locul trei se afla espresso-ul, preparat prin trecerea apei fierbinti sub presiune prin cafea macinata fin. O portie obisnuita are intre 30 si 45 de mililitri.
„Cei 30-45 de mililitri de espresso, cat se prepara de obicei, contin aproximativ jumatate din cantitatea de cafeina dintr-o cana de cafea, dar intr-un volum mult mai mic de apa”, explica dieteticiana.
Espresso-ul ofera un plus de energie intr-o cantitate mica de lichid, insa persoanele sensibile la cafeina ar trebui sa fie atente la numarul de portii consumate. Prea multa cafeina poate provoca agitatie, anxietate si accelerarea ritmului cardiac. In cazul persoanelor care metabolizeaza lent cafeina, consumul mai multor cafele intr-un interval scurt poate accentua aceste efecte.
Pe locul patru se afla cafeaua cu lapte vegetal. Valoarea ei nutritiva depinde in mare masura de bautura vegetala aleasa. Laptele de migdale, in, soia, ovaz, mazare, orez sau banane au compozitii diferite si contribuie in mod distinct la aportul de nutrienti.
„Dintre bauturile vegetale, doar cea din soia este recunoscuta in ghidurile federale de nutritie drept alternativa cu valoare nutritiva comparabila cu laptele de vaca”, explica Stefanski. O cafea preparata cu lapte de vaca sau cu o bautura vegetala imbogatita cu vitamine si minerale poate contribui si la aportul de calciu si vitamina D.

Cold brew este o alternativa pentru cei care prefera o cafea cu aciditate mai scazuta.
Locul cinci revine cafelei cold brew, preparata prin lasarea cafelei macinate in apa rece sau la temperatura camerei, timp de mai multe ore. Rezultatul este o cafea racoritoare, cu un gust diferit de cel al cafelei preparate la cald.
Cold brew este considerata, in general, mai putin acida decat cafeaua fierbinte. Din acest motiv, poate fi o alternativa pentru persoanele care au reflux gastric si tolereaza mai greu cafeaua obisnuita. „Din punct de vedere nutritional, cafeaua preparata la cald si cea la rece sunt foarte asemanatoare, atata timp cat nu se adauga alte ingrediente”, explica dieteticiana.
Pe locul sase se afla nitro cold brew, o varianta de cold brew in care se introduce azot sub presiune. Gazul ii confera o textura fina, usor spumoasa, asemanatoare cu cea a unei bauturi cu spuma de lapte. Nitro cold brew se gaseste adesea in doze sau la cafenele, iar compozitia difera de la un producator la altul. Unele sortimente contin zahar si alti indulcitori, asa ca merita verificata eticheta. Varianta simpla, fara adaosuri, este cea mai potrivita.
Cafeaua cu ciuperci ocupa locul sapte.
Este obtinuta prin amestecarea cafelei macinate cu ciuperci uscate si macinate, precum anumite soiuri folosite in produsele alimentare si suplimentele pe baza de ciuperci. Amestecul poate aduce nutrienti precum vitamina D, proteine, cupru, seleniu si vitamine din complexul B. In schimb, contine de obicei mai putina cafeina, deoarece o parte din cafea este inlocuita cu pudra de ciuperci.
Dieteticiana atrage atentia ca procesarea poate diminua o parte dintre substantele benefice din ciuperci. „Ciupercile sunt o sursa importanta de nutrienti, dar uscarea si procesarea lor pot reduce unele dintre componentele vegetale benefice pe care le obtii atunci cand le consumi proaspete sau gatite usor.”
Pe ultimul loc in clasament se afla cafeaua instant, obtinuta prin deshidratarea cafelei preparate, sub forma unor granule care se dizolva in apa fierbinte. Este usor de pregatit si poate fi folosita inclusiv in deserturi si alte retete in care este nevoie de aroma cafelei.
Potrivit lui Stefanski, unele sortimente contin cantitati mici de nutrienti, iar produsele cu adaosuri de zahar, lapte praf sau alti aditivi pot avea un continut mai ridicat de calorii, grasimi si carbohidrati. Cafeaua instant simpla pastreaza insa o parte dintre antioxidantii prezenti in cafea, asa ca poate contribui in continuare la beneficiile asociate consumului acestei bauturi.