Skip to content

Interviu Byoungil-Sun, artist sud-coreean invitat la Bucuresti: „Atitudinea pe care Michelangelo a avut-o cand picta tavanul Capelei Sixtine – a fi dur cu sine insusi si a face eforturi extraordinare in realizarea operelor de arta – ne ofera si astazi o lectie importanta. La fel ne ofera si pictura lui Nicolae Grigorescu pe bancnotele romanesti.”

Pavilionul international de la Art Safari 2022 prezinta doua expozitii: „Seeking Truth: The Art of John Constable” de la Victoria & Albert Museum si „Korean Beauty in Poster Art” cu lucrarile lui Byoungil Sun, profesor si artist grafic multi-premiat la nivel international.

Expozitia „Korean Beauty in Poster Art”, organizata in parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea in Romania, atrage atentia publicului asupra culturii coreene si a alfabetului coreean, Hangul. 

Byoungil-Sun s-a nascut in 1958, in Seoul, Coreea de Sud si a adunat peste 30 de ani de experienta in designul de afis, creatiile sale aducandu-i numeroase premii

Fiind distins cu un doctorat in Design si Comunicare Vizuala de la Universitatea Hongik, artistul este profesor la Universitatea Namseoul din 1995.

Byoungil-Sun a fost distins cu diverse premii, cum ar fi Premiul Prezidential pentru contributia sa la dezvoltarea designului la Guvernul Republicii Coreea, Ministrul Educatiei si Premiul Ministrului Industriei la Premiile Internationale Golden Bee of Graphis din Taiwan , Red dot, China-Italy design week, Gdie, Ekoplakt, Information war, World without violence, Reggae Poster Contest, Mandela Poster Project, Poster for tomorrow si 160 de selectii internationale cu postere, lucrarile sale fiind expuse in marile muzee ale lumii, din Washington in Rusia sau Mexic.

De asemenea, a facut parte din juriile a numeroase concursuri internationale de design precum Slovacia, Belarus, Lublin, Franta, Iran, China, Turcia, Ucraina, Coreea.

Prima sa expozitie in Romania cuprinde trei capitole: „Coreeanism: empatie traditionala si materialitate regasite in cotidian”, „Hangul – devenirea unei imagini” si „Crearea ierarhiei vizuale”. 

Urban.ro a stat de vorba cu Byoungil-Sun, un artist cu o viziune artistica puternic ancorata in filosofie si in istoria artei. Va invitam sa il cunoasteti mai bine si sa ii vizitati expozitia din Art Safari. Artistul a fost prezent saptamana trecuta in Romania si a organizat o serie de intalniri cu publicul roman care a inclus si ateliere de creatie si design.

Va multumim ca ati acceptat acest interviu. Sunteti unul dintre cei mai premiati artisti de postere din lume. De ce credeti ca lucrarile dvs au un efect atat de minunat asupra oamenilor?

Inainte de a incepe munca la un poster nu ma gandesc la modul in care lumea va evalua sau interpreta lucrarile mele. Insa, in ceea ce priveste scara timpului si istoria artei, diferenta dintre trecut si prezent este ca astazi majoritatea oamenilor pot vedea mai multe lucrari de arta contemporana prin intermediul mediilor digitale fara a fi limitati de spatiul fizic. Hangul (n.r. alfabetul corean) este un produs cultural analog care a depasit 570 de ani de existenta. Textele au puterea de a ne sustine istoria si viitorul in era digitala, unde totul se schimba rapid. Cred ca de aceea oamenii devin interesati de lucrarile mele. 

La ce ar trebui sa se astepte oamenii cand vor vizita expozitia dumneavoastra de la Bucuresti?

Se pare ca Romania si Coreea de Sud au mai multe lucruri in comun decat am crede. Insa e greu sa discern clar din moment ce nu sunt un istoriograf. In orice caz, ambele tari au depasit invaziile altor state si au un specific regional al Balcanilor, respectiv al Peninsulei Coreene. Dincolo de toate aceste aspecte, cred ca fiecare dintre cele doua tari are o mare mandrie culturala. Totodata, am observat ca si densitatea celor doua tari este asemanatoare. Insa populatia din Coreea e mult mai mare (rade).

In timpul pandemiei, oamenii probabil au avut o nevoie mai mare de a merge la expozitii decat inainte. In acest sens, sper ca fiecare vizitator va gasi o placere artistica in felul in care textul se prezinta in expozitie. Asemenea lui Picasso sau Matisse, cred ca in termenii picturii abstracte interpretarile vizitatorilor sunt mult mai importante decat intentiile artistului.

Cum a fost sa lucrati cu echipa de la Art Safari si cu organizatorii romani pentru aceasta aventura istorica? Cand ati inceput sa lucrati si ce provocari ati intampinat si ce va surprins cel mai mult?

Desi am trecut prin pandemie, echipa de la Art Safari si organizatorii romani au oferi foarte mult ajutor in promovarea expozitiei. Pe aceasta cale le multumesc foarte mult pentru sprijin si pentru toata munca depusa. Romania este o tara a carui nume face referire la ”tinutul cetatenilor Imperiului Roman”. Am simtit multa pasiune si mandrie nationala venind de la oamenii din Romania. Dincolo de toate, expozitia este un succes datorita faptului ca publicul a inteles sensurile lucrarilor mele. 

Ce stiati despre Romania inainte de a incepe munca pentru expozitia de la Bucuresti? Aveti vreo conexiune personala cu tara noastra?

Nu am nici un fel de cunostinta in Romania, dar, dupa cum am mai mentionat deja, Romania si Coreea au lucruri in comun in ceea ce priveste istoria si geografia. Din perspectiva generatiei mele, inca ne vine in minte Nadia Comaneci, un reprezentant important al gimnasticii care a surprins intreaga lume cu recordul legendar de la Jocurile Olimpice de la Montreal. As mai adauga si cartea ”Ora 25”, o poveste a unui fermier roman devastat de cel de-al Doilea Razboi Mondial. Am auzit si de autorul cartii, Constantin Gheorghiu. Romania are si un peisaj natural frumos, prin urmare in viitor sper sa am mai multe intalniri cu Romania.

Aveti artisti romani cu care sunteti familiar? Si daca da, cum interactionati sau relationati cu arta romaneasca? 

N-as putea sa nu-l includ in discutie pe fondatorul artei moderne romanesti, Nicolae Grigorescu. Nu pot sa uit picturile sale care reprezinta atat de luminos peisajele din Romania, imi aminteste de renasterea impresionismului digital. Ma gandesc si la Adrian Ghenie care a devenit un pictor cu renume international care a expus la Pavilionul Romaniei de la Bienala de la Venetia din 2015. In arta romaneasca se intampla ceva similar cu incercarile mele artistice de a depasi conflictele generationale prin incorporarea imaginilor analog cu cele digitale. Abia astept sa deschid o expozitie comuna. 

Afisele dumneavoastra sunt realizate de mana iar cand sunt terminate le digitalizati. De ce este atat de important sa le faceti manual?

Cred ca afisele ar trebui sa reflecte valorile pe care oamenii le urmaresc iar fiecare tehnologie ar trebui sa fie orientata catre oameni. Chiar daca digitalizarea devine un mediu important pentru prezentarea lucrarilor catre cat mai mult oameni, cred ca gandirea rationala si umanitatea ar trebui fie puse inainte pentru a putea urmarii lucruri mai valoroase decat lumea digitala.

Propun sa ne gandim la un exemplu de automobil cu pilot automat. O universitate cu renume a efectuat la un moment dat un studiu privind tendinta de cumparare a autovehiculelor cu optiunea de pilot automat. Cand un pieton iese din intamplare in calea unui automobil care e pe pilot automat, un program a fost conceput ca acesta sa opreasca pentru a salva viata pietonul; un alt program a fost proiectat sa vireze sau sa se opreasca imediat pentru a salva mai intai soferul. Majoritatea participantilor la studiu au fost mai preocupati de numarul de pietoni care urmeaza sa fie raniti. Studiul arata de fapt ca etica si filosofia sunt mai importante decat tehnologia. Astfel, cred ca arta ar trebui sa contribuie mai mult la aspectele filozofice si mentale ale vietii.

Generatiile mai tinere sunt relativ mai libere de razboaiele si ideologiile politice pe care generatiile mai batrane le-au experimentat.

Am citit ca de obicei incercati sa va exprimati ideile in moduri pe care nu le-ati mai facut pana acum si ca experimentati cu diverse materiale, texturi si tehnici. Unde gasiti inspiratia si resursele interioare pentru a va reinventa constant procesul creativ?

Expresia plastica din afise variaza in functie de materiale, dimensiuni si tehnici de printare. In unele cazuri, impresia pe care afisele o lasa e mai puternica cand vine vorba de o dimensiune mai mare si se poate modifica si in functie de tipurile de rame care inconjoara posterele. Nu pot spune ca exista ceva care ma inspira intotdeauna.

Incerc sa caut mult in mine pentru a obtine inspiratie si incerc sa combin cat mai multe materiale analogice cu mediile digitale.

Stiu ca ati fost implicat in juriul mai multor concursuri internationale de afise din jurul lumii. Ce va surprinde cel mai mult la noile generatii de artisti?

Generatiile mai tinere sunt relativ mai libere de razboaiele si ideologiile politice pe care generatiile mai batrane le-au experimentat. In arta au aparut diverse tendinte odata cu trecerea timpului. Acelasi lucru este valabil si pentru curentul impresionist care a creat confuzie atunci cand au aparut primele camerele optice si mai apoi expresionismul care a fost creat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Odata cu venirea anilor 2000, artistii au inceput sa manifeste mai mult interes pentru subiecte diverse, cum ar fi problemele de mediul, egalitatea de gen, hrana etc., si au creat diverse genuri combinate cu tehnologia digitala. Cred ca este probabil si cea mai diversa perioada din istoria artei. Este ceva ce nu poate fi definit intr-un singur cuvant. Presupun ca va fi redefinit in viitorul istoriei artei. 

Afisele sunt unul dintre cele mai utilizate instrumente care sunt folosite in scopuri politice. Cea mai mare parte a artei de astazi pare a fi politica, fie prin intentie, fie prin modul in care publicul o intelege sau o recepteaza. Cum vedeti relatia dintre arta pe care o faceti si politica? De ce conteaza pentru dumneavoastra?

Afisele din expozitie se concentreaza pe depasirea granitelor designului de afis prin reprezentarea vizuala a alfabetului corean si pe oferirea de inspiratie catre tinerele generatii. In trecut, afisele erau folosite mai ales in scopuri politice datorita efectului propagandistic. Mesajele transmise de afise sunt niste metode eficiente de comunicare. In zilele noastre, continutul de tip afis de pe Instagram sau Pinterest devine din ce in ce mai popular in mediul digital.

Care este reteta pentru un afis bun? 

Pe scurt, as spune ca reteta pentru un afis bun depinde de capacitatea de a te gandi ca imaginatia poate traversa toate granitele. Afisele pot fi vazute ca o foaie de hartie pentru generatiile mai traditionale, dar pentru cei care traiesc in era digitala pot fi vazute doar ca un ecran digital. Este inimaginabil sa dezintegrezi alfabetul coreean si sa-l impletesti cu expresiile geometrice, abstracte de pe hartie. Daca unesti doua lucruri necunoscute impreuna, poti obtine o creatie buna care poate fi si interesanta si intriganta. De aceea este important ca unele idei sa fie demontate odata ce tind sa para a fi fixe.

Care credeti ca este scopul artei in lumea zilelor noastre?

Artistii sunt filosofi si ideologi. La fel a fost si in epocile anterioare, vorbind de clasicism, impresionism si post-impresionism. Artistii s-au intrebat mereu de problemele vietii contemporane lor si au incercat sa le exprime si prin alte limbaje, prin muzica, lucrari de arta si sculpturi. Artistii care traiesc in ziua de azi ar trebui sa depuna mai multe eforturi pentru a reinterpreta, comunica si exprima lucruri folosindu-se de propria filozofie. Chiar daca industria si tehnologia vor continua sa se dezvolte, vor exista mereu goluri care sa sa fie umplute cu arta, cum ar fi valorile universale si specificul individual al fiecaruia.

Cand picta tavanul Capelei Sixtine, lui Michelangelo i-a cerut sa improvizeze iar el a spus „stiu ce nu stiu ceilalti.” Atitudinea pe care Michelangelo a avut-o cand picta tavanul Capelei Sixtine – a fi dur cu sine insusi si a face eforturi extraordinare in realizarea operelor de arta – ne ofera si astazi o lectie importanta, la fel cum ne ofera si pictura lui Nicolae Grigorescu pe bancnotele romanesti.

*

Mai jos puteti citi un interviu cu Dr Emily Knight si Katharine Martin, curatoarele Victoria & Albert Museum ale expozitiei John Constable de la Art Safari.

Citește în continuare