Skip to content

Cel mai mare studiu realizat pana acum arata ca alimentele ultraprocesate sunt daunatoare pentru toate partile corpului si provoaca 32 de boli. Expertii cer ca dulciurile sa fie tratate precum tigarile. 

Un studiu publicat recent in British Medical Journal (BMJ) sugereaza ca dietele bogate in alimente ultraprocesate pot fi mult mai daunatoare pentru organism fata de cum se credea pana acum. Rezultatele analizei care a implicat aproape 10 milioane de persoane au subliniat necesitatea unor masuri pentru a reduce expunerea la astfel de alimente.

Pe scurt, alimentele ultraprocesate sunt direct legate de 32 de efecte nocive pentru sanatate, inclusiv un risc mai mare de boli de inima, cancer, diabet de tip 2, sanatate mintala negativa si deces prematur. Constatarile provin din cel mai vast studiu realizat pe acest subiect pana acum si a luat in calcul cresterea rapida a consumului la nivel global de cereale, batoanele proteice, bauturi carbogazoase, mancarurile preparate si ambalate si fast-food.

In SUA si in Regatul Unit, unde exista cifre destul de precise in domeniul sanatatii, mai mult de jumatate din dieta medie consta in alimente ultraprocesate. Procentul cel mai mare — pana la 80% — a fost regasit in randul unelor persoane mai tinere, mai sarace sau care provin din zone defavorizate.

La analiza au participat experti de la o serie de institutii prestigioase, printre care Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health din SUA, Universitatea din Sydney si Universitatea Sorbona din Franta.

Acestia au concluzionat in revista BMJ: „Au fost gasite asocieri directe intre expunerea la alimentele ultraprocesate si 32 de parametri de sanatate care cuprind mortalitatea, cancerul si rezultatele privind sanatatea mintala, respiratorie, cardiovasculara, gastrointestinala si metabolica. O expunere mai mare la alimente ultraprocesate a fost asociata cu un risc mai mare de rezultate negative pentru sanatate, in special rezultate cardiometabolice, tulburari mintale comune si mortalitate.”

Alimentele ultraprocesate sunt supuse unor multiple procese industriale si adesea contin coloranti, emulgatori, arome si alti aditivi. Produsele tind sa aiba un continut ridicat de zahar, grasimi si/sau sare adaugate, dar sunt sarace in vitamine si fibre. Studiile anterioare le-au asociat cu o stare de sanatate precara, dar aceasta este prima cercetare cuprinzatoare care ofera o evaluare ampla a dovezilor in domeniu.

Cercetatorii au formulat concluzia de mai sus pentru 45 de meta-analize distincte reunite din 14 articole publicate in ultimii trei ani care asociaza alimentele ultraprocesate cu rezultate negative pentru sanatate. Niciunul dintre articole nu a fost finantat de companii implicate in productia unor astfel de  alimente.

Estimarile expunerii la alimentele ultraprocesate au fost obtinute prin chestionarea frecventei alimentare, pornind de la un istoric general la intervale  de 24 de ore, fiind masurate nivelurile de consum mai mare sau mic, portii suplimentare sau crestere de 10%.

Au existat, de asemenea, dovezi privind asocierile dintre alimentele ultraprocesate si astm, sanatatea gastrointestinala, unele tipuri de cancer si factorii de risc cardiometabolic, cum ar fi grasimile ridicate din sange si nivelurile scazute de colesterol „bun”, desi cercetatorii au avertizat ca dovezile privind aceste legaturi raman limitate.

Dr. Chris van Tulleken, profesor asociat la University College London si unul dintre cei mai importanti experti in domeniu din lume, a declarat ca rezultatele sunt „in concordanta”cu un numar enorm de studii independente care stabilesc o legatura clara intre o dieta bogata in alimente ultraprocesate si multiple efecte daunatoare pentru sanatate, inclusiv moartea timpurie”. Printre efectele directe ale consumului de alimente ultraprocesate au fost mentionate si obezitatea, afectiunile pulmonare si problemele de somn.

Conceptul de alimente ultraprocesate se refera la produsele care contin ingrediente pe care oamenii nu le-ar adauga de obicei atunci cand gatesc mancare de casa. Aceste adaosuri pot include substante chimice, coloranti, indulcitori si conservanti care prelungesc durata de valabilitate.

Procesele industriale la care sunt supuse degradeaza structura fizica a alimentelor, ceea ce face ca acestea sa fie absorbite rapid. Acest lucru creste glicemia, reduce satietatea si dauneaza microbiomului – comunitatea de bacterii „prietenoase” care traiesc in interiorul nostru si de care depindem pentru o stare de sanatate buna.

Aditivii alimentari, cum ar fi indulcitorii nenutritivi, amidonul modificat, gumele si emulgatorii, par sa afecteze, de asemenea, microbiomul, nivelurile de inflamatie intestinala si raspunsurile metabolice la alimente, ceea ce poate creste, de asemenea, riscul de atac de cord si de accident vascular cerebral.

Se recomanda etichetarea clara a produselor ca fiind ultraprocesate dar si restrictii in ceea ce priveste publicitatea, vanzarile in scoli si spitale sau in apropierea acestora.

Asa cum se intampla in mod obisnuit cu studiile realizate, revizuite si aprobate de experti in orice domeniu, cercetatorii recunosc limitarile acestui studiu, inclusiv faptul ca nu au putut exclude posibilitatea ca alti factori nemasurati si variatiile in evaluarea aportului de alimente ultraprocesate sa fi influentat rezultatele lor. Insa rezultatele i-au determinat pe acestia sa compare acest fenomen cu cel al tutunului si sa declare ca „politicile si actiunile publice sunt esentiale” pentru a reduce consumul lor, cerand oficialilor din domeniul sanatatii publice sa elaboreze de urgenta orientari si „cele mai bune practici” pentru alimentele ultraprocesate.

Potrivit recomandarilor experitlor, guvernele — fiind mentionata inclusiv Organizatia Natiunilor Unit — trebuie sa adopte orientari la nivel national in materie de alimentatie care sa recomande varietati de alimente minim procesate, luand totodata masuri pentru a face ca mesele proaspat preparate sa fie mai ieftine si mai accesibile pentru toti.

Academicienii din Sao Paolo, Brazilia, au declarat ca „Nu exista niciun motiv pentru a crede ca oamenii se pot adapta pe deplin la aceste produse. Organismul poate reactiona la ele ca fiind inutile sau daunatoare, astfel incat sistemele sale pot fi afectate sau deteriorate, in functie de vulnerabilitatea lor si de cantitatea de alimente ultraprocesate consumate.”

Citește în continuare