Skip to content

Cercetatorii au demonstrat ca lipsa somnului ne face mai egoisti si mai singuri. Persoanele care sufera de tulburari de somn au, de asemenea, mai multe sanse de a dezvolta anxietate si depresie

O calitate slaba a somnului afecteaza unele zone ale creierului, care sunt cheie pentru implicarea sociala, dar mai multe ore de somn pot stimula comportamentul amabil, spun cercetatorii de la Univesitatea Berkeley.

Conform cercetarilor efectuate de Eti Ben Simon, cercetator in neurostiinta la Univesitatea Berkeley, insomnia afecteaza si parti ale creierului care au impact negativ in viata sociala, dar si abilitatile de a relationa cu alti oameni.

„Oamenii sunt mai putin interesati de interactiunea sociala atunci cand sunt lipsiti de somn.

De asemenea, am descoperit ca privarea de somn reduce activitatea in ceea ce este cunoscut sub numele de teoria retelei mintii (n.red. – conceptul american theory of mind network – un set de regiuni ale creierului activate de o varietate de sarcini sociale). Acestea sunt domenii care ne ajuta sa ne gandim la ceilalti oameni – ce ar putea dori ei, cum sunt si cum sunt similari sau diferiti de noi insine”, explica Eti Simon, intr-un interviu pentru publicatia Scientific American.

Concret, studiul a explorat acest lucru cerand participantilor – fie dupa ce au dormit o noapte intreaga, fie dupa ce nu au dormit – sa se gandeasca la diferiti indivizi in timp ce activitatea lor cerebrala era inregistrata de un scanner. Apoi, acestia au raspuns la un chestionar care a explorat probabilitatea de a-i ajuta pe ceilalti, fiind intrebati despre actiunile zilnice, cum ar fi mentinerea usii liftului deschisa, ajutarea pe cineva cu sacosele de cumparaturi, si alte lucruri asemenea.

Studiul a descoperit ca oamenii lipsiti de somn erau semnificativ mai putin probabil sasi doreasca sa-i ajute pe ceilalti, iar acest lucru a corelat unul la unul cu deficienta in teoria retelei mintii.

Cu cat deficienta era mai mare, cu atat doreau mai putin sa ajute alti oameni, chiar daca acei oameni erau prieteni, membri ai familiei sau pur si simplu straini.  

Totodata, intr-un al doilea studiu, a fost folosit acelasi chestionar, dar de data aceasta, au urmarit somnul natural al oamenilor pe parcursul a patru nopti si zile. Cercetatorul a constatat ca calitatea somnului lor – de cate ori s-au trezit in timpul noptii, daca au dormit odihnitor sau somnul a fost fragmentat – a determinat daca ar fi vrut sa-i ajute pe altii sau nu.

Studiul mai releva si faptul ca privarea de somn ii poate face pe oameni sa se simta singuri si a descoperit ca atunci cand oamenii intra in contact cu cineva care este lipsit de somn, ei raporteaza ca se simt mai singuri dupa acea interactiune.

„Mai serios, imi fac griji pentru bucla de feedback negativ a singuratatii. Daca sunteti lipsit de somn cronic, acel sentiment de a nu va conecta poate continua sa creasca. Esti mai retras, mai putin interesat sa interactionezi cu ceilalti, iar studiile au aratat si ca altii sunt mai putin interesati sa interactioneze cu tine,” adauga cercetatorul.

Exista o legatura stransa intre sanatatea mintala si lipsa somnului, iar alte cercetari au relevat si faptul ca persoanele care sufera de tulburari de somn au, de asemenea, mai multe sanse de a dezvolta anxietate si depresie in continuare.

Preocuparea pentru somn a aparut si in industria hoteliera, unde a aparut un nou trend in ospitalitate: turism pentru a-ti imbunatati calitatea somnului. Hoteluri din intreaga lume ofera sleep tourism.

Dupa primele luni de pandemie, specialistii au raportat o crestere a numarului dezechilibrelor asociate somnului, cauza principala fiind anxietatea legata de traitul in izolare. Lucrurile s-au amplificat pe parcursul celor doi ani pandemici, iar industria ospitalitatii a gasit o solutie pentru a ajuta oaspetii sa se simta mai bine: sleep tourism.

Turismul pentru a-ti imbunatati calitatea somnului (n.red. „sleep tourism” in limba engleza) a crescut in popularitate de cativa ani, cu multe oferte care au sejururi axate pe somn in hoteluri si statiuni din intreaga lume.

Un somn bun intareste sistemul imunitar si rezistenta emotionala.

Rezultatele cercetarilor stiintifice privind visele sunt inca oarecum evazive, unii experti teoretizeaza ca visele sunt rezultatul inregistrarii de catre creierul nostru a amintirilor si informatiilor de peste zi.

Si ca aducem tot ce ascultam, vedem si gândim peste zi in somnul nostru astfel incât memoria sa poata fi consolidata. De aceea, câteodata, aceste gânduri pot aparea in visele noastre, iar verificarea stirilor inainte de culcare, ne poate determina chiar sa setam aparitia unui vis pandemic. Potrivit cercetarilor efectuate in urma atacurilor din 11 septembrie, expunerea la stiri nelinistitoare se poate strecura in somn si ne poate afecta visele. Alte cercetari au sugerat, de asemenea, ca experientele negative din viata noastra de zi cu zi ne-ar putea determina sa avem mai multe vise negative – sau sa fim mai predispusi la interpretarea lor negativa.

In doua studii recente, unul realizat de Universitatea din Basel, Elvetia, si celalalt de Universitatea din Boulder, Statele Unite, cercetatorii au descoperit ca un somn mai lung, nu este obligatoriu si mai odihnitor. Ambele studii par sa indice ca numarul de ore considerabil mai mare petrecut acasa, a condus la cresterea numarului de ore de somn, insa calitatea acestuia a scazut. Un alt efect pare a fi ca diferenta de somn in zilele de munca / scoala, fata de zilele libere, a scazut – ceea ce inseamna ca oamenii se trezesc si merg la culcare cam la aceleasi ore in toate zilele. Fenomenul este cunoscut sub numele de „social jet lag”, si descrie obiceiul bine cunoscut de a recupera somnul intr-una din zilele libere. In mod obisnuit, ne-am astepta ca o descrestere a acestui efect sa fie asociata cu imbunatatirea calitatii somnului, dar se pare ca participantii la studii au raportat scaderea acesteia.

Citește în continuare